Noutăți:
Română (România)English (United Kingdom)
Home Administrativ Carieră Rezultatele obţinute la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei vacante de vicepreședinte club sportiv la Clubul Sportiv ”Dinamo” Bucureşti, poziția 3

Rezultatele obţinute la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei vacante de vicepreședinte club sportiv la Clubul Sportiv ”Dinamo” Bucureşti, poziția 3

                                                                       T A B E L

cu rezultatele obţinute la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei vacante de  vicepreședinte club sportiv la Clubul Sportiv ”Dinamo” Bucureşti, poz. 3 din statul de organizare al unității, din data de 14.07.2022

Nr.

crt.

 

Codul atribuit  candidatului

 

Nota

finală

Observații

1.

4620996

4,33

-

   Candidatul nemulțumit de rezultatele obținute la interviu poate formula contestație, o singură dată, în termen de 24 de ore de la afișare, respectiv 15.07.2022.

Publicat 14.07.2022, ora 18:10

 

 

GHID DE INTERPRETARE A INTERVIULUI (VARIANTA 2)

la concursul din 14.07.2022 pentru ocuparea funcției vacante de vicepreședinte club sportiv la Clubul Sportiv ”Dinamo” Bucureşti, poz. 3 din statul de organizare al unității

 

Subiectul 1

Prezentați finanțarea Clubului Sportiv Dinamo și precizați, la alegere, 5 (cinci) atribuții ale clubului, conform Regulamentului de organizare și funcționare, aprobat prin O.m.a.i. nr.148/2021 . (3 puncte)


Răspuns 

Articolul 5                                                                                           (1,25 pct)

(1) Finanţarea Clubului se asigură potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, după cum urmează:

a) subvenţii de la bugetul de stat;

b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură directă cu scopul şi obiectul de activitate al Clubului ori alte prestări de servicii;

c) venituri obţinute din chirii;

d) venituri obţinute din reclamă şi publicitate;

e) donaţii, sponsorizări, cotizaţii şi contribuţii băneşti sau în natură ale simpatizanţilor;

f) venituri obţinute din organizarea de manifestări culturale şi sportive, precum şi din concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii sau proiecte;

g) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul Clubului ori a produselor din activităţi proprii sau anexe;

h) indemnizaţii obţinute din participarea la competiţiile şi demonstraţiile sportive;

i) penalităţi aplicate participanţilor la activitatea sportivă, potrivit regulamentelor de ordine interioară ale disciplinelor sportive din cadrul Clubului;

j) sume obţinute din transferurile sportivilor;

k) alte venituri, în condiţiile legii.

(2) Pentru atragerea de venituri proprii, Clubul poate încheia contracte/convenţii, în condiţiile legii.

(3) Tarifele privind serviciile prestate de către Club se aprobă prin dispoziţie a preşedintelui Clubului.

 

Articolul 6                                                                                                       (0.25pct)

(1) Clubul pune la dispoziţia personalului propriu, cu titlu gratuit, bazele sportive pentru realizarea pregătirii fizice.

(2) Clubul asigură personalului şi rezerviştilor instituţiilor de ordine publică, apărare şi securitate naţională o reducere în cuantum de 50% din tariful perceput pentru activităţile sportive de iniţiere şi agrement.

 

Articolul 7                                                                                           (0.25pct)

(1) Clubul asigură hrănirea şi cazarea participanţilor la activităţile sportive.

(2) Cheltuielile ocazionate de hrănirea şi cazarea participanţilor la activităţile sportive se asigură în conformitate cu prevederile Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin. (1), la sediul Clubului, la Baza Nautică Ghermăneşti şi la Centrul Sportiv Braşov funcţionează cămine destinate cazării sportivilor, cantine pentru sportivi şi puncte de desfacere.

 

Articolul 8                                                                                           (0.25pct)

În funcţie de necesitate sau pentru obţinerea de venituri proprii, în cadrul Clubului se pot amenaja şi alte baze sportive destinate practicării unor discipline sportive care nu sunt utilizate pentru sportul de performanţă, destinate cu prioritate activităţii fizice de iniţiere şi agrement a personalului M.A.I. şi publicului interesat.

 

Articolul 9                                                                                           (0.5pct)

(1) Clubul poate asigura, contra cost, cazarea şi hrănirea personalului M.A.I., a altor persoane, precum şi a altor categorii de efective care au dreptul la norme de hrană în natură, prin intermediul căminelor, cantinelor şi al punctelor de desfacere în locaţiile Clubului.

 

(2) Clubul poate asigura ocazional, contra cost, cazarea şi hrănirea altor participanţi la activităţile sportive, în spaţiile proprii special amenajate în locaţiile Clubului.

 

(3) Finanţarea activităţilor prevăzute la şi se asigură din veniturile proprii, provenite alin. (1) (2) din sumele încasate de la beneficiarii serviciilor, precum şi din fondul de rulment constituit potrivit normelor legale în vigoare.

Articolul 14                                                                                         (0,5 pct)

 

Clubul are următoarele atribuţii principale:

a) aplică în activitatea proprie strategia generală a organizării şi dezvoltării sportului de performanţă la nivel naţional şi internaţional, adoptată de către autorităţile competente;

b) asigură condiţii organizatorice, metodice, financiare şi logistice, cum ar fi: echipamentul sportiv, cazarea în spaţiile proprii, transportul cu mijloace proprii, hrănirea prin intermediul cantinelor, asistenţa medicală de specialitate şi asistenţa psihologică, necesare pentru pregătirea sportivilor, în vederea creşterii potenţialului valoric şi competitiv şi obţinerii de performanţe la nivelul parametrilor naţionali şi internaţionali;

c) asigură participarea sportivilor, precum şi a antrenorilor şi a celorlalţi membri ai colectivelor tehnice la competiţiile interne şi internaţionale stabilite de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi federaţiile sportive de specialitate;

d) organizează competiţii sportive interne şi internaţionale proprii dotate cu „Cupa Dinamo“ sau purtând alte denumiri;

e) desfăşoară activităţi de cunoaştere, selecţie, pregătire şi promovare a sportivilor talentaţi, cu calităţi pentru practicarea sportului de performanţă la nivelul cerinţelor naţionale şi internaţionale;

f) asigură creşterea competenţei profesionale a antrenorilor şi tehnicienilor săi, în raport cu normele generale în vigoare şi cu obiectivele de performanţă ale Clubului;

g) acţionează, în condiţiile legii, pentru asigurarea tehnico-materială a procesului de pregătire sportivă şi competiţională, precum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale proprii;

h) propune spre aprobare conducerii M.A.I. proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Clubului;

i) acordă, în raport cu prevederile legale, drepturile materiale şi de stimulare pentru sportivi, antrenori, tehnicieni şi celelalte categorii de personal;

j) desfăşoară activităţi de marketing şi publicitate pentru promovarea imaginii Clubului şi a rezultatelor obţinute, precum şi pentru atragerea de venituri proprii;

k) stabileşte şi dezvoltă relaţii interne şi internaţionale în domeniul sportului de performanţă, încheind în acest scop convenţii, contracte şi acorduri cu caracter sportiv şi economic, în condiţiile legii;

l) organizează activităţi de iniţiere şi agrement sportiv, contra cost, la disciplinele sportive menţionate în Planul anual privind organizarea şi realizarea serviciilor de iniţiere sportivă, agrement sportiv, precum şi a altor evenimente şi manifestări culturale şi sportive de către Clubul Sportiv „Dinamo“ Bucureşti, aprobat de către secretarul general al M.A.I.;

m) sprijină Direcţia generală management resurse umane şi structurile M.A.I., la solicitare, pentru desfăşurarea educaţiei fizice şi activităţii de pregătire sportivă a personalului, precum şi evaluarea efectivelor privind dezvoltarea capacităţilor motrice, necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate;

n) sprijină Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ şi instituţiile de formare a personalului din M.A.I. pentru desfăşurarea probei de evaluare a performanţei fizice în cadrul concursurilor de admitere în unităţile de învăţământ universitar şi postliceal ale M.A.I.;

o) în situaţii deosebite, la solicitare, sprijină structurile M.A.I. pentru susţinerea misiunilor de ordine şi siguranţă publică;

p) iniţiază şi desfăşoară alte activităţi pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin M.A.I. în domeniul sportului de performanţă.

 

Subiectul 2 – Realizați o prezentare generală a structurilor sportive și detaliați asupra regulilor referitoare la cluburile sportive, conform Legii educației fizice și sportului nr.69/2000  (2,5 puncte).

 

Răspuns 

 

Articolul 21                                                                                                   (0,5pct)

(1) În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive:

a) asociaţiile sportive;

b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăţi comerciale, unităţile de învăţământ cu program sau profil sportiv, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor;

c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport;

d) ligile profesioniste;

e) federaţiile sportive naţionale;

f) abrogată;

g) alte organizaţii sportive naţionale.

 

 (2) Dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice.

 

(3) Ministerul Tineretului şi Sportului organizează, în condiţiile stabilite prin prezenta lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare şi Certificatul de identitate sportivă.

 

Articolul 22                                                                                                   (0,2pct)

(1) În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociaţii de drept privat sau instituţii de drept public, constituite sau înfiinţate, după caz, în scopul organizării şi administrării unei activităţi sportive şi care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de către membrii lor şi participarea la activităţile şi competiţiile sportive.

 

(2) Pentru scopurile şi în condiţiile stabilite prin lege pot funcţiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate în subordinea organelor administraţiei publice centrale, locale sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior de stat.

 

Articolul 23                                                                                                    (0,1pct)

Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi de forma juridică, se înscriu în Registrul sportiv.

Procedurile de înregistrare şi de atribuire a Certificatului de identitate sportivă şi a numărului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

 

Articolul 24                                                                                                   (0,2pct)

(1) Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se dovedeşte prin Certificatul de identitate sportivă, eliberat în condiţiile prezentei legi.

(2) Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia după cum urmează:

a) la asociaţiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34, pentru participarea la competiţiile oficiale locale;

b) la federaţia sportivă naţională corespunzătoare, constituită potrivit prevederilor art. 35-41, pentru participarea la competiţiile oficiale naţionale sau internaţionale.

 

Articolul 26                                                                                         (0,25pct)

(1) Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în condiţiile legii.

(2) Cluburile sportive pot fi:

a) persoane juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni;

b) persoane juridice de drept public.

 

Articolul 27

Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono- sau polisportive.

 

Articolul 28                                                                                         (0,25pct)

(1) Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile legii.

(2) Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii.

(3) Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinaţiei acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului şi Sportului.

(4) Abrogat.

(5) Dizolvarea unui club sportiv de drept privat se face în condiţiile legii.

(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele şi regulamentele federaţiilor naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva.

 

Articolul 29                                                                                                   (0,3pct)

(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în subordinea administraţiei publice centrale, locale sau a instituţiilor de învăţământ superior de stat, şi au drept obiect de activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.

(2) Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizează şi funcţionează după regulamente proprii, elaborate conform legii.

(3) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cluburilor sportive de drept public în subordinea instituţiilor de învăţământ superior de stat se face prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la solicitarea acestora.

Articolul 30                                                                                                   (0,2pct)

Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosinţa gratuita imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze şi instalaţii sportive. Bazele şi instalaţiile sportive primite spre administrare şi folosinţa sunt considerate patrimoniu sportiv şi nu îşi vor schimba destinaţia sportivă fără aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.

 

Articolul 31                                                                                                   (0,2pct)

(1) Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociaţii fără scop patrimonial sau societăţi comerciale sportive pe acţiuni, care au obţinut licenţa din partea federaţiei sportive naţionale, emisă în conformitate cu statutele şi regulamentele federaţiilor internaţionale pe ramura de sport.

(2) Cluburile sportive profesioniste se organizează pentru una sau mai multe ramuri sportive.

(3) Cluburilor sportive profesioniste, organizate ca asociaţii fără scop patrimonial, li se aplică regimul juridic al acestui tip de asociaţii, iar cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societăţi sportive comerciale pe acţiuni, li se aplică regimul juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile din prezenta lege.

(5) Abrogat.

 

Articolul 32                                                                                                   (0,3pct)

(1) Capitalul social iniţial al cluburilor sportive profesioniste se constituie în condiţiile legii.

(2) Abrogat.

(3) Abrogat.

(4) Reorganizarea cluburilor sportive se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.

(5) Pot fi acţionari ai societăţilor comerciale sportive pe acţiuni persoane fizice şi juridice române, precum şi persoane fizice şi juridice străine. Participarea persoanelor fizice şi juridice străine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depăşi 49% din totalul acţiunilor.

(6) Nici o persoana fizică sau juridică dintre cele menţionate la nu poate deţine acţiuni alin. (5) din capitalul social, în mod simultan, la doua sau mai multe societăţi comerciale sportive pe acţiuni de la aceeaşi ramura de sport.

(7) Statutul societăţilor comerciale sportive pe acţiuni nu va putea cuprinde nici o alta limitare pentru libera transmitere a acţiunilor.

 

Articolul 33

Înstrăinarea bazelor sportive sau a instalaţiilor destinate practicării sportului, aflate în proprietatea societăţii comerciale sportive pe acţiuni, se face în condiţiile legii, fără schimbarea destinaţiei sportive.

 

Subiectul 3Exercitarea unei funcții de conducere, presupune cunoașterea și aplicarea regulilor de comunicare managerială. Enumerați elementele procesului de comunicare și prezentați în ce constau blocajele în comunicare, astfel cum sunt redate în cartea Managementul organizațional al poliției. Fundamente teoretice – Costică Voicu, Ștefan Eugen Prună, editura MediaUno, București, 2007.

(0,10 p x 5 pentru fiecare element al procesului de comunicare enumerat și 0,40 p x 5 pentru fiecare blocaj de comunicare detaliat)

 

-  Elementele procesului de comunicare

 

Indiferent de complexitatea actului de comunicare şi de modalitatea de transmitere (verbală, scrisă, nonverbală) putem distinge, în cadrul fiecărui  proces anumite elemente. Cunoaşterea lor este benefică, deoarece pe de o parte, se poate recepta mai uşor un anume mesaj iar pe de altă parte, cunoscând elementele comunicării, putem deveni mai eficienţi în transmiterea unei informaţii. Să presupunem ca primiţi un telefon, dimineaţa, de la şeful dumneavoastră, care vă spune : "La ora X te aştept pe la mine. Să nu întârzii, te rog".

 

Să analizăm elementele acestei comunicări:

Emiţătorul - este persoana care transmite mesajul. El alege de  asemenea canalul de comunicare şi mijlocul de comunicare. În cazul nostru el este şeful. Mijlocul de comunicare ales este telefonul, canalul ales este cel informal (de la om la om). Cuvintele: "te rog" sunt de natură să deschidă mesajul, să-1 îndulcească, să-l umanizeze.

Receptorul - este persoana care primeşte, căreia i se adresează mesajul. în exemplul de mai sus, receptorul este fiecare dintre dumneavoastră. Într-o comunicare receptorul este studiat cu grijă. Forma mesajului, modul de transmitere este influenţat de rangul şi prestigiul receptorului. În exemplul de mai sus este vorba de un proces de comunicare între şeful dumneavoastră şi dumneavoastră. Într-o situaţie mai oficiala cel care doreşte să transmită un mesaj analizează receptorul înainte de a-i aduce la cunoştinţă ceva anume.

Analiza receptorului poate include întrebări de genul:

- la cine vreau să ajungă mesajul?

- vor fi receptorii pro sau contra mesajului?

- ce ştiu ei deja despre acest subiect?

- au prejudecăţi? dacă da, care?

- ce motive ar avea să mă asculte sau să nu mă asculte?

Această analiză este utilă pentru a ne hotărî asupra modului cum prezentăm mesajul. Dacă avem certitudinea că auditoriul va fi de partea noastră, atunci maniera de prezentare va fi mai deschisă şi nu va solicita un efort considerabil din partea noastră. Dacă, dimpotrivă, simţim că auditoriul ne este potrivnic, va trebui să ne înarmăm cu argumente, date suplimentare şi răbdare pentru a-l putea convinge. Chiar dumneavoastră, ca oameni care ascultaţi pe alţii, sunteţi de multe ori pretenţioşi în a primi un mesaj. Dat fiind specificul muncii aveţi pretenţia să fie clar, pe înţeles, scurt, etc. Analiza este cu atât mai importantă, atunci când transmitem mesaje verbale în locuri necunoscute, unde nu am mai fost niciodată.

Mesajul - este unul din cele mai importante elemente ale procesului de comunicare, componenta asupra căreia se concentrează întregul act de comunicare. Secretul comunicării eficiente este transmiterea unei cantități suficiente de informaţie pe care receptorul să o selecteze. Pentru a-1 ajuta verificaţi dacă mesajul este clar, uşor de înţeles, etc. Specialiştii în comunicare vorbesc despre "text" şi "muzică" atunci când se referă la un mesaj, în timp ce textul este partea vizibilă, deschisă a mesajului concretizată în cuvinte (în exemplul nostru textul este " La ora X te aştept pe la mine. Să nu întârzii, te rog"), muzica este partea invizibilă conţinută de orice mesaj şi se referă la intonaţie, tonalitate, "muzicalitate", care poate să implice o varietate de înţelesuri. Spre exemplu dacă cineva comite o greşeala sau rosteşte într-o discuţie cuvinte, expresii care ar putea impresiona neplăcut interlocutorii, muzica mesajului poate fi o ameninţare nerostită sau o ironie care-1 plasează în ridicol, între rude, amici sau colegi, muzica poate conta mai mult decât textul. În exemplul nostru înţelesul dat "muzicii" este unul cald, deschis, sincer. El este dat şi de formularea "te rog", cu care se încheie mesajul, care are rolul de a accentua caracterul de rugăminte, dorinţa sinceră a celui care lansează mesajul. De cele mai multe ori "muzica" mesajului nu este percepută de ceilalţi cum ar dori cel care transmite mesajul. Infatuarea, plictiseala, dezacordul pe care uneori le percepem în mesajele celorlalţi nu reprezintă, neapărat, intenţii ale emitentului ci interpretările celor care ascultă, marcate de sensibilităţile, prejudecăţile, starea de spirit a acestora precum şi de context. Pentru a reduce riscul de a nu fi înţeleşi trebuie să încercăm să ne punem in situaţia receptorului şi să ne imaginam cum poate percepe acesta mesajul. Oamenii nu sunt atât de atenţi la ceea ce li se spune, ci mai ales la cum li se spune şi cine le spune!

Mijlocul de comunicare se referă la posibilitatea de a alege un anume mod de a comunica. Putem să transmitem mesajul în scris, verbal, prin fax. calculator etc. De noi depinde alegerea mijlocului de comunicare care se potriveşte cel mai bine cu obiectivul propus. Cei mai mulţi şefi consideră că procesul de comunicare direct, faţă în faţa este cel mai indicat. Comunicarea de la om de om este cel mai bun mod de a construi o relaţie de lucru. Este un mijloc bidirecţional, permiţând emiţă­torului să evalueze cum a fost primit mesajul sau şi să obţină o reacţie. In acest caz mesajul poate fi uşor ajustat în funcţie de reacţiile receptorului: putem repeta, reformula, putem să ne schimbăm conduita sau chiar să reconsiderăm anumite aspecte.

Canalele de comunicare sunt traseele pe care circulă mesajele. După gradul de formalizare acestea pot fi formale şi informale. Canalele formale (oficiale) sunt proiectate şi funcţionează in cadrul structurii astfel încât să vehiculeze informaţii între posturi, compartimente şi niveluri ierarhice. Ele sunt stabilite prin regulamente de ordine interioară, prin structura organizatorică, nerespectarea lor atrăgând, de regula, pedepse. Apariţia unor blocaje frecvente în anumite puncte ale organizaţiei indică necesitatea revizuirii postului sau a investigării climatului de muncă, a relaţiilor interpersonale. Canalele informale (neoficiale) sunt generate de o organizare neformală. Depăşind barierele legate de statut şi ierarhie, reţeaua informală poate vehicula ştiri, noutăţi, informaţii mai rapid decât canalul formal. Deşi, mesajele astfel transmise sunt frecvent filtrate şi distorsionate prezintă în afara rapidităţii, şi un interes sporit din partea angajaţilor. Acolo unde canalul formal nu funcţionează corect este suplinit cu mesaje informale. De exemplu, dacă la o unitate a venit o adresă prin care se cereau  propuneri pentru o posibilă restructurare a activităţii iar comandantul nu a prelucrat la timp această adresă, existenţa ei a intrat în "vizorul" canalelor informale. Se fac tot felul de presupuneri: că vor fi disponibilizaţi sau transferaţi jumătate din angajaţi, că unitatea este prost văzută la eşaloanele superioare, că se va schimba comanda unităţii etc. în fond, nimic din toate astea nu erau vizate. Necesitatea de a fi informaţi a făcut ca membrii unităţii să găsească o modalitate de a fi la curent cu acea adresa.

Contextul este reprezentat de toate elementele interne şi externe ale actului de comunicare care pot îmbunătăţi sau înrăutăţi comunicarea. Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este eliminarea interferenţelor: alte mesaje, zgomot, imagini vizuale care distrag atenţia, întreruperi. De asemenea, locul unde se face comunicarea este foarte important. Aceleaşi cuvinte sună diferit în biroul nostru, în biroul colegului sau în biroul şefului.

Blocaje în comunicare- în timpul procesului de comunicare intervin o serie de perturbaţii specifice.

În funcţie de complexitatea şi dificultatea comunicării, selecţionăm ceea ce spunem, cum spunem şi când spunem în funcţie de un set complex de reguli pe care le-am învăţat de-a lungul vieţii şi care reflectă un număr de factori specifici cum sunt imaginea de sine şi a interlocutorului, modul personal de definire a situaţiei, ceea ce ne aşteptăm, sentimente, motivaţii, intenţii. Intervin, de asemenea, perturbaţii ce ţin de contextul în care comunicăm sau de mijlocul de comunicare pe care îl folosim. Principalele blocaje care intervin în comunicare sunt:

- modalitatea de percepţie - modul în care noi privim lumea este influenţat de experienţa noastră anterioară, astfel că persoane de diferite vârste, temperamente, educaţie, vor avea alte percepţii şi vor recepta in mod diferit. Modul nostru de a percepe lucrurile şi de a ne raporta ţine de un anume interes. In măsura in care interesul nostru este  atins sau în măsura in care prin comunicare ne realizăm mai uşor interesul,  noi vom fi mai receptivi. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu interlocutorii noştri.

- concluziile grăbite - cineva spunea "feriţi-vă de cel care ştie răspunsul, înainte de a înţelege întrebarea". Intr-un dialog feriţi-vă să vă expuneţi punctul de vedere atâta timp cât interlocutorul nu a terminat ce a avut de  spus. Dacă îl întrerupeţi îl puteţi bloca şi astfel comunicarea eşuează. Pe de altă parte, faptul că vă grăbiţi cu concluziile poate fi interpretat drept superficialitate sau dezinteres. In ambele cazuri aveţi de pierdut;

- lipsa de cunoaştere - este dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o educaţie diferită de a noastră, ale cărei cunoştinţe asupra unui subiect de discuţie sunt mult mai reduse. Nu trebuie să aveţi reţineri în a cere lămuriri sau alte informaţii în legătură cu mesajul. Dacă, dimpotrivă, interlocutorul dumneavoastră are un nivel de cunoştinţe mai redus, trebuie să fiţi sigur că a înţeles exact mesajul. Puneţi-i întrebări, cereţi-i să vă spună cu propriile cuvinte cum a înţeles mesajul.

- lipsa de interes - una din cele mai puternice bariere este lipsa de interes a interlocutorului faţă de mesajul dumneavoastră. Omul devine interesat dacă poate "scoate" şi pentru el ceva. Problemele noastre sunt mai importante decât ale altora. Acolo unde lipsa de interes este evidentă şi de înţeles, trebuie să acţionaţi cu abilitate pentru a direcţiona mesajul dumneavoastră astfel încât să corespundă intereselor şi nevoilor celui care primeşte mesajul. In fond, dacă dumneavoastră v-aţi afla într-o situaţie asemănătoare, nu aţi proceda la fel? Nu uitaţi, de asemenea, legea interesului: orice comportament este determinat de un interes;

- motive, sentimente, dorinţe - acestea ţin de subiectivitatea noastră şi sunt strâns legate de trebuinţe şi interese. Nici un proces de comunicare nu se realizează de dragul de a se realiza. In spatele comunicării există o problemă, o nevoie, un interes. Transmiterea şi recepţionarea mesajului este în funcţie de acestea.

Dacă, de exemplu, nevoia mea este de a obţine acceptul pentru o anumită propunere sau de a convinge pe alţii, voi comunica diferit decât dacă aş fi curios să aflu ceva şi aş dori să obţin doar o informaţie. Dacă doresc să influenţez, voi asculta altfel decât dacă aş culege o informaţie. Dacă doresc să conving, voi acorda probabil maximum de atenţie aspectului de aprobare/dezaprobare care rezultă din mesajul interlocutorului;

- imaginea despre interlocutor - ţine tot de subiectivitatea noastră. Daca noi credem că interlocutorul este mai puţin priceput decât noi într-un domeniu sau că are un statut social inferior, atunci îi vom vorbi, probabil, "de sus". îl vom întrerupe când ni se va părea că nu vorbeşte la subiect şi vom acorda mai puţină atenţie ideilor lui. Dacă noi ne simţim inferiori şi mai puţin experţi, vom asculta mai mult şi mai atent şi poate ne vom strădui să ne demonstrăm competenţa în faţa interlocutorului. Aici intervine şi diferenţa de statut. Acesta este asociat cu un anumit prestigiu, ca atare avem tendinţa de a comunica mai rigid cu o persoană care are un statut mai mare ca al nostru. Acest aspect intervine mai ales în comunicarea formală, de exemplu, pe relaţia şef-subordonat. Cunoaşterea acestor bariere este benefică pentru eficientizarea comunicării. Chiar dacă vrem sau nu aceste blocaje intervin în timpul schimbului de mesaje, si de aceea, este bine să le luăm serios în seamă.

 

Subiectul 4Prezentați procedura de repartizare şi transmitere a petiţiilor spre soluţionare, conform celor prevăzute de Ordinul ministrului afacerilor interne nr.33/2020 privind privind activităţile de soluţionare a petiţiilor, primire în audienţă şi consiliere a cetăţenilor în Ministerul Afacerilor Interne (1 punct).

 

Articolul 10 - Aspecte generale privind repartizarea petiţiilor – 0.40 pct

(1) Petiţia se repartizează şi se transmite compartimentului de specialitate, de îndată, fără a se depăşi 3 zile de la data înregistrării.

(2) În cazul în care pentru soluţionarea petiţiei au fost desemnate mai multe compartimente de specialitate, originalul petiţiei se transmite la primul compartiment desemnat şi, în copie, la celelalte compartimente.

(3) În situaţia în care un petent adresează mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă, până la trimiterea răspunsului, compartimentul pentru relaţii cu publicul conexează petiţiile şi le transmite compartimentului/compartimentelor de specialitate.

(4) Odată cu transmiterea petiţiei, compartimentul pentru relaţii cu publicul precizează şi termenul pentru remiterea răspunsului în vederea expedierii către petent.

(5) Petiţia repartizată greşit se restituie compartimentului pentru relaţii cu publicul, de îndată, fără a se depăşi două zile de la data primirii, cu indicarea, pe cât posibil, a autorităţii publice, instituţiei publice sau structurii MAI considerate competentă să formuleze un răspuns.

Articolul 11 - Abilitarea de a repartiza petiţii

(1) Sub rezerva respectării prevederilor art. 12 alin. (2) lit. a) şi b), directorul Direcţiei secretariat general (DSG) este abilitat să repartizeze petiţiile înregistrate la DSG către unităţile aparatului central sau instituţiile MAI, spre a fi soluţionate.

0.10 pct – (2) Conducătorii instituţiilor MAI repartizează petiţiile sau stabilesc, prin dispoziţie/ordin, persoana în drept să le repartizeze către propriile compartimente de specialitate, spre a fi soluţionate.

 

Articolul 12 - Repartizarea petiţiilor în funcţie de obiect

0.10 pct - (1) Petiţia se repartizează, în funcţie de obiectul acesteia, compartimentului/compartimentelor de specialitate, potrivit competenţelor stabilite prin actele normative care le reglementează activitatea şi celor stabilite prin art. 13-16.

 

0.10 pct x 4 - (2) Repartizarea petiţiilor se face cu respectarea următoarelor reguli:

a) petiţiile referitoare la activitatea profesională sau conduita persoanelor care ocupă funcţii de conducere în MAI, din competenţa de numire a prim-ministrului, se prezintă ministrului afacerilor interne, pentru a dispune, prin rezoluţie scrisă, asupra soluţionării;

b) petiţiile referitoare la activitatea profesională sau conduita conducătorilor instituţiilor MAI, la nivel de inspector general/similar, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a), şi a conducătorilor unităţilor aparatului central se prezintă persoanelor din conducerea MAI, conform competenţelor de coordonare a activităţii, pentru a dispune, prin rezoluţie scrisă, asupra soluţionării;

c) petiţiile referitoare la activitatea profesională sau conduita conducătorilor instituţiilor MAI, alţii decât cei prevăzuţi la lit. b), se prezintă şefilor nemijlociţi ai acestora, pentru a dispune, prin rezoluţie scrisă, asupra soluţionării;

d) petiţiile referitoare la activitatea profesională sau conduita unei persoane încadrate în MAI nu pot fi repartizate spre soluţionare respectivei persoane sau unui subordonat al acesteia.

(3) În vederea pregătirii prezentării petiţiei potrivit alin. (2) lit. a)-c), compartimentul pentru relaţii cu publicul poate solicita documentaţia întocmită de instituţiile MAI pentru formularea răspunsurilor către acelaşi petent, la petiţii anterioare.

 

 



Program Competitional

15-21 august 2022

HANDBAL. Supercupa României Baucem la masculin, 18 august, ora 17:30: DINAMO – Steaua. Sala Polivalentă București

RUGBY. Liga Națională, play-off (etapa 2), 20 august: DINAMO – CSM Știința Baia Mare. Stadion Florea Dumitrache

ATLETISM. Campionatul European, 15-21 august, Munchen

CICLISM. Campionatul European elite, 15-20 august, Munchen

GIMNASTICĂ. Campionatul European, 15-21 august, Munchen

INOT. Campionatul European, 11-18 august, Roma

ANUNT

• În perioada 13-31 august, bazinul olimpic acoperit Anatolie Grințescu Dinamo se va închide pentru lucrări de igienizare. În această perioadă, activitatea sportivă, de inițiere și de agrement se va desfășura în bazinul în aer liber din Complexul Sportiv Dinamo.

Agrement Tenis de Masa

Agrement Natație

Agrement Fitness

Hidrokinetoterapie

Initiere/Agrement Tenis

Vizitatori online

Avem 262 vizitatori online