Noutăți:
Română (România)English (United Kingdom)
Home Eveniment Știința învățării aplicată în pregătirea sportivilor

Știința învățării aplicată în pregătirea sportivilor

Un studiu de George Vescan – psiholog CS Dinamo

Cum poate ajuta Știința învățării în activitatea sportivă?

Pascual_handbalȘtiința învățării aplicată în sport poate aduce un plus important în creșterea capacității de integrare a informațiilor prin utilizarea principiilor și metodelor acesteia, necesare autodepășirii și creșterii performanței sportive. Acest lucru poate include identificarea și folosirea factorilor motivaționali și emoționali care influențează deschiderea mentală pentru informații noi și memorarea lor, folosirea feedback-ului într-un mod constructiv și a modelelor de repetiție pentru a îmbunătăți abilitățile psiho-neuro-motrice.

Utilizarea metodelor, precum învățare prin predare, evitarea încărcării cu prea multe informații pe un singur canal senzorial, folosirea întrebărilor pentru fixarea informațiilor și asocierea informațiilor verbale cu cele vizuale și kinestezice, aduce de asemenea un plus pedagogic.

De ce este importantă Știința învățării în performanța sportivă?

De obicei ne gândim la antrenamentul sportiv ca la o activitate fizică, fără a acorda suficientă atenție procesului de predare-învățare. Antrenorii ar trebui să se întrebe de ce durează atât de mult să fixeze o nouă strategie tactică sau să corecteze o deficiență tehnică. Ori de ce apar atât de des ezitările, uitarea și greșelile inexplicabile la unii sportivi aflați sub presiune psihică sau în efort fizic?

Știința învățării vine să dezvolte un domeniu (care se credea rezolvat de la sine într-un mod empiric) al maximizării metodologiei de instruire în beneficiul performanței.  

După J. Krakauer și colab. (2018) cercetările dedicate Științei învățării au la bază domenii precum:  psihologia, pedagogia, neuroștiințele, antropologia, biologia, neurolingvistica și informatica (1).  

Voi prezenta în continuare cinci metode specifice Științei învățării care au aplicabilitate în creșterea capacității de învățare.

Efectul protégé (a proteja, cu sensul de a ajuta)

În secolul 1 d. Hr., Seneca spunea "În timp ce predăm, învățăm". Acest citat a fost folosit de către psihologii care au dezvoltat știința învățării. Aceștia susțin că o persoană când trebuie să îi învețe pe ceilalți ceea ce vrea să învețe, este mai motivată, spre deosebire de efortul pe care l-ar fi depus dacă ar învăța doar pentru ea însăși (2). Cei care beneficiază de această metodă didactică își fixează mai bine informațiile în memoria de lungă durată, crește motivația, comunicarea, încrederea, creativitatea, implicarea, responsabilitatea, metacogniția* și gândirea strategică (3).


Cum poate fi aplicat în sport?

Dați sportivilor sarcina de a explica celorlalți aspecte tehnice, tactice sau scopul unor exerciții din pregătirea fizică. Sportivilor li se pot da unele teme pe care să le pregătească, iar apoi să le prezinte colegilor. În sporturile de echipă antrenorul poate numi câte un sportiv care să dea indicații celorlalți sau să urmărească o anumită temă ca și cum ar fi antrenor. Practic ceea ce vrea antrenorul să-i fixeze mai bine în memorie sportivului este ceea ce îi cere să-i învețe pe ceilalți. Bineînțeles că antrenorul va superviza desfășurarea acestei sarcini pentru a interveni dacă ”sportivul-antrenor” greșește.

 

Efectul de spațiere/distanțare

Are la origine cercetările psihologului german Hermann Ebbinghaus, care a descoperit (în anul 1885) și studiat curba de uitare, curba de învățare și efectul de spațiere. Acesta considera că oamenii au tendința de a uita cantități mari de informații dacă învață ceva o singură dată și că ”oamenii uită lucrurile mai repede decât își dau seama” (6).

Efectul de spațiere înseamnă a distanța repetarea informațiilor în mai multe momente de recapitulare a informațiilor decât o singură sesiune de durată. Adică este mult mai eficientă revizuirea unei tehnici 10 minute în cadrul a 10 antrenamente decât repetarea tehnicii 100 de minute la un singur antrenament. În studiile despre utilizarea spațierii în loc de comprimare (totul o dată) s-a constatat o diferențiere de 30% în proba de verificare finală (7).

Cum poate fi aplicat în sport?

Se poate face o planificare în care se programează repetarea periodică a procedeelor tehnice sau informațiile necesare. Ceea ce se învață în timpul antrenamentelor și în ședințele tehnice trebuie repetat, revenind asupra informațiilor prin întrebări, discuții sau exerciții în care sportivii explică sau demonstrează ceea ce doriți să integreze ei mai bine.

Efectul întrebărilor psihopedagogice                                                                               

De obicei antrenorii se simt obligați să repete aceleași informațiile de multe ori. Apoi au surpriza să observe că nu toți sportivii au înțeles în totalitate ce au vrut ei să le transmită, după care continuă să le repete. Este normal să se întâmple așa, atâta timp cât limbajul antrenorilor nu este tocmai compatibil cu reprezentările, filtrele culturale și educative ale unor sportivi. Soluțiile sunt: folosirea cuvintelor cunoscute de către sportivi (să vorbească pe ”limba” lor), să aibă o comunicare bilaterală pentru a verifica nivelul de cunoștințe al sportivilor și apoi să folosească cuvinte sau expresii cunoscute de ei. A pune întrebări este una dintre cele mai puternice modalități prin care un antrenor poate optimiza învățarea, putând astfel încuraja elevii să exploreze subiectul mai în profunzime. Totodată prin întrebări se pot activa cunoștințele deja avute care devin suportul informațiilor noi,  de verificare și de aprofundare a subiectului. 

Cum folosești asta în sport?

Sunt trei forme de întrebări care asigură o comunicare eficientă și implementarea optimă a informațiilor.

  1. Întrebările premergătoare informațiilor principale. Adică, la începutul sesiunii, puneți întrebări sportivilor despre subiectul pe care urmează să îl abordați. Aceste întrebări au scopul de a înțelege care este nivelul de cunoaștere sau ce informații dețin sportivii privitor la acel subiect pentru ca apoi pe baza cunoștințelor deja avute să se lipească noile informații. Totodată îi face să înceapă să gândească, să caute în bagajul lor de cunoștințe informații asociate subiectului și să se simtă implicați într-un mod interactiv.
  2. Verificați din când în când sau cel puțin o dată la jumătatea lecției ce s-a înțeles sau nu s-a înțeles pentru a veni cu lămuriri suplimentare și pentru a fixa mai bine informațiile.
  3. La final, pentru a-i provoca să gândească în profunzime și pentru o mai bună înțelegere, se întreabă ”de ce” în cadrul interogării elaborate. De ce crezi că se face așa? De ce este greșit...? De ce este corect...?

Folosirea acestor întrebări ajută la creșterea curiozității și a atenției, va indica concepțiile greșite și va ajuta sportivii să facă conexiuni între cunoștințele noi și cele pe care le aveau deja.

Punerea în practică a noilor informații

Crearea unor ipostaze sau diferite contexte în care sportivii să poată experimenta noile informații pentru consolidarea învățării. Această strategie îi ajută pe sportivi să transforme înțelegerea de suprafață în abilități practice. Este important ca sportivii să conștientizeze procesul gândirii, senzațiile și stările proprioceptive, interoceptive activate în executarea noilor abilități tehnice. Astfel ei sunt încurajați să gândească și să simtă mai mult. Este mult mai eficient în cazul îmbunătățirii tehnice ca sportivii să exploreze și greșeala pentru a conștientiza cauza și efectele, apoi să caute soluția optimă, încurajat și susținut de întrebările și sugestiile antrenorului în această explorare. Acest tip de conștientizare perceptiv-motorie prin propria căutare este mult mai repede integrată în comparație cu zecile de comenzi ale antrenorului dar în care sportivii joacă doar rolul de simpli executanți.


Cum folosești asta în sport?

Creați scenarii de meci sau de concurs în care sportivii pot exersa ceea ce au învățat. Folosiți situații ipotetice și întrebați ce se întâmplă, cum reacționează într-o situație sau alta. Acest lucru asigură că jucătorii nu repetă pur și simplu informațiile fără a le înțeleage.

Puneți întrebări sportivilor despre procesul de gândire și simțire din momentele când acționează corect sau greșit pentru ca apoi să îi ghideze tot prin întrebări spre soluțiile optime. Astfel creștem capacitatea de autoanaliză, autoreglare, inițiativă și autonomie a sportivilor.

Codare dublă

Codarea dublă este procesul de utilizare a cuvintelor și imaginilor împreună sau a explicațiilor și execuțiilor motrice în materialul de învățare (7). Utilizarea a două formate de informații (auditive-vizuale sau auditive-motrice) oferă sportivilor două moduri diferite de a păstra acele informații în memoria de lungă durată.

Astfel se evită supraîncărcarea cognitivă (8) care duce la blocarea trecerii de la memoria de scurtă durată la cea de lungă durată datorită cantității mari de informații venită pe o singura cale de comunicare.

Având două reprezentări ale aceleiași informații, se fixează mai adânc în memoria noastră pe termen lung. Un studiu realizat la Universitatea Santa Barbara din California (9) arată că subiecții și-au amintit de două ori mai multe informații când informațiile au fost prezentate prin verbalizare, cât și prin imagini decât atunci când au fost prezentate doar verbal.

Cum folosești asta în sport?

Prezentați imagini, desene, demonstrații video ale procedeului tehnic în timp ce explicați prin cuvinte iar sportivii experimentează fizic sau dacă spațiul nu permite să simuleze fizic amănuntul tehnic pe care vor să-l integreze. Informațiile vizuale și verbale trebuie sincronizate, altfel poate crea confuzie. În această metodă de predare-învățare feedbackul antrenorului este foarte important in procesul de căutare a mișcării corecte de către sportivi.


În final, consider că deși antrenorii pe care îi cunosc folosesc în mare parte aceste metode specifice Științei învățării este bine să le integreze conștient în arsenalul lor metodologic. Astfel îi pot ajuta pe sportivi să învețe mai eficient, explicațiile teoretice vor ajunge mai ușor în înțelegerea sportivilor, cu un impact mai mare pentru îmbunătățirea abilităților necesare. Exercițiile fiind învățate mai rapid și la un standard mult mai bun au ca rezultat creșterea performanței sportivilor.

---------------------

*Metacogniția este capacitatea de a reflecta asupra proceselor de gândire care ne permit să interpretăm realitatea. Teoria inițială a lui Flavell (10) a susținut că metacogniția a apărut ca un mecanism natural de tratare a erorilor.

 

Referințe

  1. http://scienceoflearning.jhu.edu/events/2018-biennial-science-of-learning-symposium-presentations/ Accesat la 21 ianuarie 2023
  2. Avery, B.R., 2018. " Learning by teaching". Accesat la 21 ianuarie 2023 prin https://medium.com/@bravery/learning-by-teaching-4c9cf15d86fe
  3. https://www.ausmed.com/publish/handover/learning-theories/what-is-the-protege-effect
  4. https://blog.innerdrive.co.uk/the-protege-effect Accesat la 22 ianuarie 2023
  5. Nestojko J. F., Bui D.C., Kornell N., Ligon E., (2014) Expecting to teach enhances learning and organization of knowledge in free recall of text passages, Bjork Published online: prin https://link.springer.com/content/pdf/10.3758/s13421-014-0416-z.pdf? Accesat la 22 ianuarie 2023
  6. https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1111/j.1467-9280.2008.02209.x Accesat la 22 ianuarie 2023
  7. Baggett, P. (1984). Role of temporal overlap of visual Und Auditorymaterial eun forming, revista de Educațional Psihologie 76,408-41
  8. https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/1529100612453266# Accesat la 23 ianuarie 2023
  9. https://www.researchgate.net/publication/232454397_Animations_Need_Narrations_An_Experimental_Test_of_a_Dual-Coding_Hypothesis. Accesat la 23 ianuarie 2023
  10. Flavell, J. H. (1979). Metacognition and cognitive monitoring: A new area of cognitive–developmental inquiryAmerican Psychologist, 34(10), 906–911. https://doi.org/10.1037/0003-066X.34.10.906 Accesat la 23 ianuarie 2023

Program Competitional

Săptămâna 25-31 martie 2024

Handbal. EHF European League, play-off (meci tur), marți 26 martie, ora 19:45: Dinamo – Bjerringbro-Silkeborg (Danemarca). Sala Dinamo

Volei masculin. Divizia A1, sferturi de finală, play-off (meci 2), miercuri 27 martie, ora 18:00 SCMU Craiova – Dinamo. În cazul în care Craiova câștigă, meciul 3 va avea loc sâmbătă, 30 martie, ora 18:00, în Sala Dinamo

Polo. Superliga (etapa 13), miercuri 27 martie, ora 20:30: Dinamo – Hello Sport. Bazin Tolea Grințescu Dinamo

Volei feminin. Divizia A1, sferturi de finală, play-off (meci 2), joi 28 martie, ora 17:00: Dinamo – CSM Volei Alba Blaj. În cazul în care Dinamo câștigă, meciul 3 va avea loc sâmbătă, 30 martie, la Blaj

Fotbal. Liga 3, seria 4, play-off (etapa 1), vineri 29 martie, ora 15:00: CS Dinamo – SCM Dunărea Giurgiu. Stadion Dinamo

Baschet. LNB Getica 95 (etapa 27), vineri 29 martie, ora 18:00: CSM CSU Oradea - Dinamo

Rugby. Cupa României (semifinală), sâmbătă 30 martie, ora 13:00: Dinamo – CSM Știința Baia Mare. Stadion Florea Dumitrache Dinamo

Volei masculin. Divizia A1, sferturi de finală, play-off (meci 3), dumimnică, 31 martie, ora 18:00: Dinamo - SCMU Craiova. Sala Dinamo 

Academia de Inot Dinamo

Agrement Fitness

Agrement Tenis de Masa

Hidrokinetoterapie

Initiere/Agrement Tenis

ANUNTURI

În data de 27 martie a.c., pista de atletism din Complexul Sportiv Dinamo NU este disponibilă pentru public.

Sâmbătă, 30 martie a.c., bazinul olimpic acoperit Anatolie Grințescu Dinamo NU este disponibil pentru public.

Mulțumim pentru înțelegere!

IA ATITUDINE

2_InfoCons

Online Guests

We have 292 guests online