Noutăți:
Română (România)English (United Kingdom)
Home Eveniment STUDIU. Durerea la sportivii de performanță

STUDIU. Durerea la sportivii de performanță

Studiu realizat de George Vescan, psiholog CS Dinamo

accientare_sportivDurerea este des simţită în lupta cu autodepăşirea permanentă la care sunt înscrişi sportivii de înaltă performanţă. Aceasta interferează cu performanţa sportivă în procesul de adaptare a corpului la depăşirea propriilor limite sau în urma accidentării. Gestionarea psihosomatică a durerii este în prezent subiectul unor cercetări care cu siguranţă sunt de mare interes pentru sportivi, antrenori, medici şi psihologi.

De obicei, tratarea durerilor constă în recomandarea analgezicelor, kinetoterapie, masaj și fizioterapie. Acestea în general se adresează strict durerii dar mai potrivit ar fi o strategie de tratament care să se adreseze tuturor factorilor care contribuie la durere, cum ar fi: patofiziologia subiacentă, deficienţele biomecanice, blocajele emoţionale şi ruminaţia mentală*. Pentru a obţine beneficii optime și daune minime terapiile ar trebui să se focuseze pe cauză şi nu pe efect.

În acest articol vreau să prezint cât mai pe scurt cum factorii psihici pot amplifica percepţia durerii, dar şi câteva metode care pot influenţa pozitiv vindecarea   

În studiul Abordarea biopsihosocială a durerii cronice: progrese științifice și direcții viitoare [1] se insistă pe ideea că factorii psihosociali devin tot mai recunoscuţi ca moderatori ai durerii. Factorii psihosociali în dimensiunea sportivă pot fi: presiunea din exterior pentru realizarea obiectivelor impuse, concurenţa, relaţia conflictuală cu antrenorul sau colegii, teama de a nu fi criticat, lipsa unei vieţi sociale normale, cantonamente prelungite departe de casă, expunerea la medii nefamiliare ş.a. La toate acestea se adaugă şi factorii intrapsihici cum ar fi teama de eşec, accidentare sau de durere. Toţi aceşti factori psihici constituesc variabile care influenţează major o schemă negativă a durerii. Gândirea catastrofală** ruminativă provoacă frică, aceasta induce un comportament de evitare sau retragere exagerată, tot odată blocarea difragmei induce o respiraţie toracică accelerată dar insuficientă care duce la creşterea acidităţii (acidoza respiratorie) astfel se amplifică gradul de inflamaţie şi multe alte reacţii biochimice care încetinesc procesul vindecării.

Ronald Melzack a revoluționat cercetarea durerii în numeroase sutudii despre capacitatea omului în controlul durerii. Autorul afirmă în lucrările Mecanismele durerii: o nouă teorie [2] sau în Durerea şi neuromatricea din creier [3], că durerea este subiectivă şi multidimensională, deoarece mai multe părţi din creier contribuie la ea în acelaşi timp. Reacţia emoţională de frică este salvatoare în momentele de pericol imminent dar atunci când este rezultatul ruminaţiei mentale devine un factor care menţine durerea, comportamente de evitare, absenteism, stări depresive, anxietate și este o frână în procesul terapeutic.

Nicole Corsi şi Luana Colloca de la Departamentul de neuroștiințe, biomedicină și științe ale mișcării, Universitatea din Verona prezintă cum se poate exploata predictibilitatea răspunsurilor placebo sau nocebo***[4] ale organismului în funcţie de personalitatea şi aşteptările individului privind scăderea sau creşterea durerii. Factorii psihologici precum optimismul, sugestibilitatea pozitivă și deschiderea spre acţiune au fost legați de efectele placebo (feedback pozitiv), în timp ce pesimismul, anxietatea și catastrofizarea au fost asociate cu efectele nocebo (feedback negative). De la aceaste rezultate se poate contura un model al fricii de durere şi un model care facilitează vindecarea.

Modelul fricii de durere presupune o accidentare, trăirea senzaţiei de durere, instalarea unor gânduri catastrofale, declanşatoare a fricii, care induce un comportament de evitare al unor acţiuni care ar putea produce durere. Modelul afirmă că evaluările cognitive negative despre durere și anticiparea consecințelor nefaste, adică gândurirea catastrofală generează  frică, aceasta se asociază gândurilor specific durerii în Sistemul Limbic**** [5] de unde apare  o  hipervigilență corporală, comportamente de evitare şi tensiuni musculare suplimentare. Ca urmare a acestui mod de gândire, sportivul întârzie cu reluarea antrenamentelor sau este mai tensionat decât ar fi cazul, chiar şi la exerciţii sigure. Supraestimarea posibilelor dureri duce la decondiționare fizică, stări depresive şi lipsă de încredere la competiţiile următoare. Odată ce gândirea catastrofală este evitată deoarece sportivul se orientează rapid spre soluţii - schema de tratament şi acţiuni (antrenament care evită atingerea pragului de durere) oricât de simple dar de la care primeşte feedback pozitiv atunci sportivul poate previziona vindecarea care la rândul ei este facilitată de gândirea pozitivă.

Metode care influenează pozitiv vindecarea

Putem spune că modelul de mai sus este simplu, schimbăm gândirea catastrofală cu orientarea spre soluţii şi acţiune şi avem un model de gândire performant. Dar trebuie să înţelegem că modelul de gândire catastrofal sau anxios este asociat în Sistemul Limbic cu o emotie (cel mai des întâlnit este frica sau teama), aceasta cu cât este mai antrenată, mai puternică cu atât gândul asociet ei este mai intruziv, chiar obsesiv. Această asociere gând-emoţie transmite instantaneu prin reţelele de comunicare neuronale şi endocrine corpului starea specifică fricii. Gândirea, emoţionalitatea şi corpul sunt un sistem în care fiecare influenează pe fiecare. De aceea dacă aducem în acest sistem o schimbare, acest sistem nu va mai funcţiona şi putem antrena un alt sistem performant. De exemplu: dacă elimin gândurile catastrofale, nu va mai avea cine să declanşeze emoţia de frică iar corpul nu se va tensiona; dacă gândesc acel conţinut catastrofal dar îmi relaxez corpul, respir abdominal şi îmi menţin starea emoţională din înaintea gândirii – acest sistem nu va funcţiona.

De aceea, primul pas în tratarea unui model de gândire greşit este ca sportivul să conştientizeze prin autoobservare gândurile care îi declanşează frica, temerile sau neîncrederea. Exemple de catastrofizare:

„Dacă nu reușesc această selecţie, nu voi ajunge în echipă niciodată și viaţa mea va fi un eşec.”

„Dacă nu mă recuperez repede după această accidentare, o să pierd cel mai important „tren” din viaţa mea.”

„Dacă partenerul meu mă părăsește, nu voi găsi pe nimeni altcineva și nu voi mai fi niciodată fericită.”

Dar poate este dificil ca cel implicat în acest proces să fie conştient de gândurile lui, de aceea este important ca atunci când apare emoţia sau comportamentul evitant să se întrebe ce gândea înainte de aceste reacţii. O dată cunoscut sistemul gândire-emoţie-corp, sportivului îi va fi uşor să schimbe unul de elementele sistemului prin tehnici specifice NLP-ului, EFT, tehnici de Mindfulness  (care au ca punct central trăirea prezentului) sau terapia cognitiv-comportamentală.

Tehnica cea mai simplă pe care o voi descrie în acest articol se bazează pe capacitatea respiraţiei abdominale [6]  (profundă, lentă pe expir) în reglarea sistemului nervos neurovegetativ, echilibrare emoţională şi trăirea prezentului.

Aşadar, când stresul sau frica sunt declanşate de gândire, nervul Vag reacţionează asupra difragmei, aceasta tensionată, blochează respiraţia abdominală, moment în care începe respiraţia superficială toracică, care poate duce la hiperventilaie, luciditate redusă, corp tensionat sau agitat, scăderea oxigenului din ţesuturile musculare, ş.a.. Dar dacă relaxăm abdomenul şi reglăm respiraţia abdominală tot nervul Vag va transmite creierului semnalul că nu este nici un pericol, moment în care frica este anulată. Odată cu respiraţia abdominală atenţia se mutată de la scenariile gândirii catastrofale la atenţie asupra corpului ceeace înseamnă că nu mai acordă atenţie gândurilor declanşatoare de stres. Astfel apare şi trăirea prezentului (specifică tehnicilor de Mindfulness) pentru că după ce ne-am întors cu atenţia la respiraţia profundă, la corpul nostru putem cu uşurinţă să vedem lucruri din realitatea imediată, să auzim ce este de auzit, să vedem ce este de văzut, să ne îndreptăm gândurile în direcţia acţiunilor concrete şi necesare în prezent.  

În concluzie, vindecarea la fel ca şi performanţa sportivă trebuie abordată şi din perspectiva modului de gândire şi dimensiunii emoţionale.      

*Ruminaţia mental: tendința de a suferi gânduri intruzive cu capacitatea de a ne creea discomfort, stres și pe care nu le putem „expulza” din capul nostru, chiar dacă simțim că trebuie să nu ne mai gândim la ele

**Gândirea catastrofală: este o prejudecată cognitivă prin care dezvoltăm o serie de credințe iraționale și negative care ne determină să ne imaginăm scenariile cele mai nefavorabile

*** Placebo,  nocebo: este o substanță fără efecte medicale sau o convingere că tratamentul sau exerciţiile au efecte benefice şi contrar în cazul nocebo când convingerile şi aşteptările sunt negative

**** Sistemul Limbic: numit şi cortexul paleomamifer, deține o varietate de funcții precum emoțiile, comportamentul, memoria pe termen lung, de aceea viața emoțională este în mare parte adăpostită în sistemul limbic și ajută în mod activ la interpretarea amintirilor

Referinţe

1. Gatchel RJ, Peng YB, Peters ML, Fuchs PN, Turk DC. The biopsychosocial approach to chronic pain: scientific advances and future directionsPsychol Bull. 2007;133(4):581–624. 

2. Melzack R, Wall PD (November 1965). The Mechanisms of Pain: A New Theory. Science. 150 (3699): 971–9. Bible code: 1965Sci

3. Melzack R (Dec 2001). Pain and neuromatricity in the brain. J Dent Educ. 65 (12): 1378–82

4.  Corsi, N., Colloca, L. (2017). Placebo and Nocebo effects: the advantage of measuring expectations and psychological factors. Face. Psih. 8: 308. doi: 10.3389 / fpsyg.2017.00308

5. Blessing WW (1997). Inadequate frameworks for understanding bodily homeostasisTrends in Neurosciences20 (6): 235-260

6. James N. (2021). Respiraţia. Edit. Lifestyle. Bucureşti. ISBN 978-789-257-4

CS Dinamo, 12 aprilie 2022

Program Competitional

Săptămâna 25-31 martie 2024

Handbal. EHF European League, play-off (meci tur), marți 26 martie, ora 19:45: Dinamo – Bjerringbro-Silkeborg (Danemarca). Sala Dinamo

Volei masculin. Divizia A1, sferturi de finală, play-off (meci 2), miercuri 27 martie, ora 18:00 SCMU Craiova – Dinamo. În cazul în care Craiova câștigă, meciul 3 va avea loc sâmbătă, 30 martie, ora 18:00, în Sala Dinamo

Polo. Superliga (etapa 13), miercuri 27 martie, ora 20:30: Dinamo – Hello Sport. Bazin Tolea Grințescu Dinamo

Volei feminin. Divizia A1, sferturi de finală, play-off (meci 2), joi 28 martie, ora 17:00: Dinamo – CSM Volei Alba Blaj. În cazul în care Dinamo câștigă, meciul 3 va avea loc sâmbătă, 30 martie, la Blaj

Fotbal. Liga 3, seria 4, play-off (etapa 1), vineri 29 martie, ora 15:00: CS Dinamo – SCM Dunărea Giurgiu. Stadion Dinamo

Baschet. LNB Getica 95 (etapa 27), vineri 29 martie, ora 18:00: CSM CSU Oradea - Dinamo

Rugby. Cupa României (semifinală), sâmbătă 30 martie, ora 13:00: Dinamo – CSM Știința Baia Mare. Stadion Arcul de Triumf

Academia de Inot Dinamo

Agrement Fitness

Agrement Tenis de Masa

Hidrokinetoterapie

Initiere/Agrement Tenis

ANUNTURI

În data de 27 martie a.c., pista de atletism din Complexul Sportiv Dinamo NU este disponibilă pentru public.

Sâmbătă, 30 martie a.c., bazinul olimpic acoperit Anatolie Grințescu Dinamo NU este disponibil pentru public.

Mulțumim pentru înțelegere!

IA ATITUDINE

2_InfoCons

Vizitatori online

Avem 231 vizitatori online