Noutăți:
Română (România)English (United Kingdom)
Home Editorial George Vescan Conştiinţa autodezvoltării

Conştiinţa autodezvoltării

Editorial George Vescan

Părinţii şi antrenorii se cred responsabili de educaţia şi viitorul copiilor/sportivilor lor. Scopul acestora este educarea copiilor şi direcţionarea lor în viaţa, pentru a deveni oameni de succes, sănătoşi şi fericiţi.

În lumea sportului de performanţă, la nivel de copii şi juniori, se pot observa antrenori autoritari şi critici iar la cealaltă extremă antrenori democraţi şi permisivi. Atitudinea şi modul de relaţionare al antrenorilor, deşi este diferită, urmăreşte acelaşi obiectiv - performanţa.

Antrenorii critici şi autoritari vor induce sportivilor o stare de neîncredere, de teamă şi dependenţă faţă de comenzile acestora. Sportivii vor fi disciplinaţi, buni executanţi dar limitaţi în manifestarea propriei iniţiative. Pe terenurile de sport îi vedem pe aceşti  sportivi, atenţi mai mult la ce va spune antrenorul de pe marginea terenului decât la jocul în sine. Iar la antrenamente sunt acei sportivi care ştiu în fiecare moment unde este poziţionat antrenorul chiar dacă se află în spatele lor. Randamentul lor este sub potenţialul real, deoarece atenţia pe care ar trebui să o acorde reglajului interior (pentru executarea optimă a sarcinilor motrice), este îndreptată spre antrenor; acţionând excesiv când sunt în raza vizuală a antrenorului şi mai slab atunci când cred că nu sunt văzuţi. Acest comportament al sportivilor este rezultatul autoritarismului, care reţine iniţiativa şi dezvoltarea personalităţii. În aceste condiţii, motivaţia care se fixează  în conştiinţa muncii sportivilor este subordonarea. Adică se antrenează pentru că trebuie şi pentru că aşa vrea antrenorul. Ei execută tot antrenamentul fără să fie implicaţi decât fizic pentru a executa comenzile şi instinctiv pentru a evita criticile.

La cealaltă extremă avem antrenorii democraţi şi permisivi. Aceştia vor forma sportivi cu o imagine foarte bună de sine, îndrăzneţi, liberi în gândire, cu iniţiativă, puţin disciplinaţi şi neascultători când ei îşi doresc altceva decât antrenorul. Îi vedem cu uşurinţă pe aceşti mici răsfăţaţi. Pentru că li s-a tot repetat că sunt cei mai buni, talentaţi şi cei mai deştepţi, pe terenurile de sport îi vedem cum fac crize de plâns sau răbufnesc agresiv, deoarece nu acceptă faptul că poate fi altcineva mai bun, în acele momente. Sunt cei care vor să câştige doar pentru că ei ştiu că merită totul, fără să se dăruiască muncii şi autodezvoltării. Sunt sportivii care renunţă uşor sau se vor simţi neîndreptăţiţi dacă lucrurile nu decurg aşa cum şi-au imaginat ei.

Bineînţeles că fiecare copil este unic şi poartă un talent de excepţie în interiorul său, iar intenţia antrenorilor este întodeauna de a scoate tot ce este mai bun din sportivi. După cum spunea într-un interviu acordat site-ului www.csdinamo.ro , antrenorul echipei de polo, Doru Spânu: „cheia succesului în formarea juniorilor este ca antrenorul să se adapteze la personalitatea sportivului şi în aceeaşi măsură sportivul să se adapteze la cerinţele antrenorului. Dar nu se ştie niciodată, cine va ajunge sportiv de performanţă la seniori. Sunt juniori foarte talentaţi, de la care avem aşteptări mari şi care abandonează performanţa când să facă trecerea la seniori şi sunt sportivi care la juniori nu uimesc pe nimeni dar care cresc încet şi sigur, ajungând la seniori jucători de bază ai echipei”.   

În practică se pare că nu există reţeta perfectă de educare şi formare a sportivilor. Antrenorii nu pot avea certitudinea, că o metodă sau alta de relaţionare va asigura succesul. Unii antrenori formează mai mulţi sportivi performanţi decât alţii, diferenţa este dată de plăcerea şi implicarea în sport, pe care o transmit sportivilor în perioada de iniţiere. Dar chiar şi aceşti antrenori au rata lor de nereuşită, deşi atitudinea lor este foarte bună.

Trebuie precizat că un moment important în formarea unui sportiv este confruntarea cu realitatea competiţională. Modul în care percepe şi interpretează un succes sau eşec este foarte important în dezvoltarea sa ulterioară.

Sunt sportivi care nu au aşteptări prea mari la un concurs, ego-ul lor nu este inflamat de laude şi aprecieri ireale şi, deci, vor simţi presiunea competiţiei în limitele normalităţii. De obicei aceştia merg la concurs cu gândul de a-şi evalua nivelul pregătirii faţă de ceilalţi. Pe când sportivii super lăudaţi, cărora li se spune că sunt mai buni decât adversarii lor, vor simţi presiunea acestor aşteptări din partea antrenorului şi a posibilităţii de a-l dezamăgi, ceea ce îi va diminua potenţialul real. Aceştia din urmă merg la concurs pentru a-i bate pe adversari şi astfel să confirme. Dar la sfârşitul concursului, primii pot percepe succesul chiar dacă nu au câştigat tot, iar ceilalţi, ale căror aşteptări au fost exagerate, vor percepe eşecul dacă nu vor fi ei campioni.

Este important ca sportivii, la primele lor concursuri, să cunoască succesul, acesta îi va motiva şi le va mări încrederea în capacităţile lor. Dar cel mai important este să îşi dea seama cum l-au obţinut. Şi dacă la un moment dat sportivul realizează că munca, atenţia, plăcerea, etc., au stat la baza succesului, înseamnă că începe să-şi contureze o strategie de succes, pe care o va putea perfecţiona toată viaţa şi o va putea generaliza în orice domeniu. Găsirea şi cunoaşterea „cheii succesului”, a autodepăşirii permanente, asigură performanţa în orice domeniu.  

Autodepăşirea, odată cunoscută, devine un mecanism al propriei evoluţii şi o motivaţie intrinsecă. „Suntem fericiţi atunci când asistăm la propria evoluţie” [cf. Bichiş, 2004]. Din sentimentul autodepăşirii se naşte caracterul şi capacităţile, este evoluţie prin activitate.

În concluzie antrenorii influenţează major atitudinea pentru performanţă a sportivilor dar esenţial este ca sportivii să cunoască la un moment dat sentimentul autodepăşirii. Acest sentiment le va aduce aminte unora că muncesc şi se sacrifică pentru că ei doresc asta şi nu pentru că îi obligă antrenorul.

Dezvoltarea mecanismului autodepăşirii este esenţială viitorilor performeri, în sport sau în oricare domeniu de activitate. În articolele următoare vă vom prezenta programul Sport pentru dezvoltare personală, ce se va desfăşura în cadrul C.S. Dinamo Bucureşti.     

Psiholog C.S.Dinamo

George Vescan

Bibliografie

BICHIŞ, D., (2004), Curs Master NLP, Competent Consalting

SPÂNU, D., (2011), Sportul acest formidabil spectacol al lumi , www.csdinamo.eu, Rubrica Interviuri

Program Competitional

Săptămâna 25-31 martie 2024

Handbal. EHF European League, play-off (meci tur), marți 26 martie, ora 19:45: Dinamo – Bjerringbro-Silkeborg (Danemarca). Sala Dinamo

Volei masculin. Divizia A1, sferturi de finală, play-off (meci 2), miercuri 27 martie, ora 18:00 SCMU Craiova – Dinamo. În cazul în care Craiova câștigă, meciul 3 va avea loc sâmbătă, 30 martie, ora 18:00, în Sala Dinamo

Polo. Superliga (etapa 13), miercuri 27 martie, ora 20:30: Dinamo – Hello Sport. Bazin Tolea Grințescu Dinamo

Volei feminin. Divizia A1, sferturi de finală, play-off (meci 2), joi 28 martie, ora 17:00: Dinamo – CSM Volei Alba Blaj. În cazul în care Dinamo câștigă, meciul 3 va avea loc sâmbătă, 30 martie, la Blaj

Fotbal. Liga 3, seria 4, play-off (etapa 1), vineri 29 martie, ora 15:00: CS Dinamo – SCM Dunărea Giurgiu. Stadion Dinamo

Baschet. LNB Getica 95 (etapa 27), vineri 29 martie, ora 18:00: CSM CSU Oradea - Dinamo

Rugby. Cupa României (semifinală), sâmbătă 30 martie, ora 13:00: Dinamo – CSM Știința Baia Mare. Stadion Arcul de Triumf

Academia de Inot Dinamo

Agrement Fitness

Agrement Tenis de Masa

Hidrokinetoterapie

Initiere/Agrement Tenis

ANUNTURI

În data de 27 martie a.c., pista de atletism din Complexul Sportiv Dinamo NU este disponibilă pentru public.

Sâmbătă, 30 martie a.c., bazinul olimpic acoperit Anatolie Grințescu Dinamo NU este disponibil pentru public.

Mulțumim pentru înțelegere!

IA ATITUDINE

2_InfoCons

Vizitatori online

Avem 262 vizitatori online