Echipa de handbal seniori, ediţia de campionat 2016-2017

Handbal masculin - Vedete in cel mai pur sens al cuvantului: de 4 ori campioni ai lumii!

Au trecut 58 de ani de când a luat fiinţă handbalul în 7 dinamovist, acest "copil minune" al clubului din Şoseaua Ştefan cel Mare. Acest sport a oferit neuitate clipe de bucurie, împodobind, de-a lungul vremii, vitrina de trofee a clubului cu minunaţii lauri ai unor prestigioase triumfuri sportive.

Anul naşterii a fost 1956. Atunci, s-a înfiinţat secţia, prin trecerea la Dinamo a formaţiei CSU Bucureşti, formată din studenţi de la Institutul de Educaţie Fizică şi Sport. Printre aceştia erau Liţă Cosma, Oprea Vlase, Gabriel Zugrăvescu.

Este dificil să scrii, fie şi câteva rânduri, despre istoria handbalului fără să nu devii nostalgic, pentru că nici un alt sport de echipă din ţara noastră nu a adus atâta bucurie iubitorilor de sport, precum a facut-o handbalul. Iar aici nu e vorba doar de titluri şi medalii pe care le ştiu statisticienii sportului. Ne gândim la cum jucau acei sportivi minunaţi în faţa unor echipe foarte tari la acea vreme. Gaţu, Licu, Samungi, Gruia, ca să-i amintim doar pe câţiva dintre românii – dinamovişti şi stelişti aflaţi sub aceaşi drapel naţional - care lăsau adversarii cu gura cascată, încât nu puteau să înţeleagă ce li se întâmplă, iar aici ne referim la fostele URSS, RDG, Cehoslovacia şi Iugoslavia ori Suedia.

Moser, Ivănescu, Hnat, Redl, Costache I şi Costache II, Moldovan, Covaci, Ştef, Cosma, Licu, Nica, Dan Marin, Samungi, Penu, Durău, Bedivan, Bota, Grabovski, Cl. Ionescu, Tase şi mulți alţi mari sportivi dinamovişti au făcut să se ajungă la un palmares impresionant: 4 medalii la Jocurile Olimpice, 6 medalii la Campionatele Mondiale (dintre care 4 de aur!), 4 medalii la Jocurile Mondiale Universitare, câştigarea Cupei Campionilor Europeni (în 1965, după ce Dinamo eliminase, pe rând, team-uri extrem de valoroase în acea vreme: Vortwarts Berlin, RIK Goteborg, Grashoppers Zurich, iar în finala de la Lyon alb-roşiii îi înving pe iugoslavii de la Medvesciak Zagreb!), 10 titluri de campioni naţionali, 6 Cupe ale României.

Aproape tot ce s-a realizat în aceşti ani poartă amprenta inegalabilului Oprea Vlase, antrenor de clasă, omul care a ştiut să formeze şi să pregătească câteva generaţii de handbalisti, transformându-i în vedete, în glorii ale sportului românesc.

Apoi, au venit ultimele două decenii, cu alţi jucători, ca Roşca, Jianu, Dogărescu, Voica, Mocanu, Ene, Radu, Gănău, Ştefan, Vasiliu… Lista poate continua cu, mai recent, Bârză, Voica, Purcărea, Fortuneanu, Petrea, Jurcă, neuitatul Marian Cozma (dispărut prematur şi extrem de dureros, dar a rămas un veritabil simbol al handbalului dinamovist pentru totdeauna), Armanu, Bibirig, S. Bota, Șandru…

Ultimul deceniu a adus – de ce nu? – un reviriment al jocului în 7 la Dinamo: o semifinală de cupă europeană, un titlu naţional, numeroşi jucători la naţionala României, multe clasări pe podiumul de premiere al campionatului national, între 2001-2009.

În fine, după hegemonia inconfundabilului şi unicului tehnician Oprea Vlase, au urmat alţi antrenori la comanda echipei noastre, între care îi amintim pe Ghiță Licu, Valentin Samungi, Ioan Checicheș, M. Stark, Constantin Stefan, Eliodor Voica, Ion Ene, iar de curând Sebastian Bota, venit pe banca tehnică direct de pe teren, și Ion Mocanu.

Baza de date sportivi CS Dinamo - Secţia de handbal masculin