Editorial Florin Nan

Editorial Florin Nan

„ ... prin educație fizică și sport se înțelege toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau independentă, să exprime sau să amelioreze condiția fizică și confortul spiritual, să stabilească relații sociale civilizate și să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel. ” 

Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului

 În cadrul proiectului „Rebranduirea performanței” mi-am propus derularea unui demers mai amplu, util – cred eu – în egală măsură atât neinițiaților în problematica și terminologia sportivă, dar și sportivilor și antrenorilor, destinat conștientizării de către toți cei pasionați de tema sportului, a rolului și locului sportivului în societate.

Partea II

Rebrandingul la Dinamo începe, bineînțeles, cu reconstrucția imaginii. Numai că reconstrucția imaginii Clubului nostru este una de substanță, întrucât se schimbă imaginea bazei materiale. Nu putem vorbi de performanță sportivă, cu atât mai puțin de atractivitatea sportului de performanță, în condițiile unei infrastructuri vechi de peste 50-60 de ani. Este adevărat faptul că, pe măsură ce anii au trecut peste baza materială a Clubului din șoseaua Ștefan cel Mare, s-a vădit tot mai mult capacitatea extraordinară a sportivilor dinamoviști de a transcende, prin performanță, precaritatea tot mai accentuată a condițiilor de antrenament. Totul are însă și o limită iar azi se pare că această limită a fost atinsă. Nu mai putem pretinde performanță fără să investim nimic. Nu ne mai putem aștepta la intrarea tinerilor pe porțile parcului nostru sportiv, pentru a face performanță din nimic.

Partea I

Criza economică loveşte din plin şi sportul de performanţă. În România, tot mai puţini spectatori vin în sălile de sport, sau pe stadioane, la competiţiile sportive de performanţă. Sponsorii sunt tot mai puţin prezenţi iar susţinerea materială a sportivilor de performanţă se face din ce în ce mai puţin prezentă. Unul dintre domeniile în care România a excelat în lume, în ultimul veac, şi anume sportul de performanţă, începe să arate ca o persoană subnutrită. Dacă privim în urmă, vom descoperi decenii întregi în care eram obişnuiţi să auzim tot timpul de marile performanţe ale sportivilor noştri în atât de multe domenii încât nu le mai ştim numărul: canotaj, kaiac-canoe, gimnastică, atletism, judo, lupte, box, tenis, haltere, rugby, volei, handbal şi multe altele. Astăzi, aproape ne suprinde câte o ştire rătăcită prin media, despre câte o performanţă notabilă a câte unui sportiv român în competiţiile internaţionale.

Unii dintre ei au devenit faimoşi abia după ce au plecat din România şi se antrenează în străinătate, în ţări cărora le aduc mulţi bani şi popularitate prin performanţele pe care le realizează. Iar în sporturile de echipă, cluburile româneşti abia mai ies în afara graniţelor ţării.