Noutăți:
Română (România)English (United Kingdom)
Home Editorial George Vescan Influenta activitatilor fizice in sanatatea psiho-neurologica

Influenta activitatilor fizice in sanatatea psiho-neurologica

Editorial George Vescan

Homo sapiens, faber et ludens

Mintea și corpul sunt separate?

Toți vrem să fim sănătoși, performanți, mai deștepți, să ne simțim împliniți și să rezolvăm eficient situațiile stresante. Este uimitor câtă putere este ascunsă în resursele corporale, emoționale și psihice ale omului. Oamenii de știință, neurologi și fiziologi au ajuns nu de mulți ani la concluzia că mintea este una cu corpul, aspect știut de lumea antică. Herodot spunea despre un principiu de vindecare al dacilor "aşa cum nu trebuie să încerci a vindeca ochii fără să vindeci capul şi nici capul fără trup, la fel nu poţi vindeca nici trupul fără suflet, iar tocmai aceasta e pricina pentru care cele mai multe boli rămân nevindecate de medicii greci, faptul că ei nu ţin seama de întregul a cărui îngrijire ar trebui s-o întreprindă şi că, dacă acesta nu se simte bine, este cu neputinţă ca partea să se simtă bineMintea este una cu trupul și de aceea îngrijorările, tensiunile sau fricile din mintea noastră sunt percepute și la nivel corporal, ca stări de tensiune și anxietate. Jocul minții ne face să ne considerăm puternici sau slabi, învingători sau învinși.

Ca psiholog al C.S.Dinamo București, observ de mulți ani cum funcționează legătura ”organică” între minte și corp la sportivii de performanță. Recordurile, diferența dintre campioni și ceilalți concurenți, depășirea ”punctului mort” în timpul efortului, sunt posibile prin mult antrenament dar mai ales printr-o disciplină puternică a minții care direcționează acțiunea corpului fizic.

Legătura dintre minte și trup este o realitate și se evidențiază cel mai bine în activitatea sportivă la orice nivel de performanță. Acțiunea motrică specifică jocului sportive ține mintea în prezent, acționează împreună cu trupul într-un permanent reglaj euristic. Activitatea sportivă presupune forță mentală, creativitate, memorie, ambiție, anticipare, concentrare, relaxare și un permanent autoreglaj psiho-neuro-motric. Dacă toate aceste atribute ale minții sprijină activitatea sportivă, putem deduce logic că și sportul poate fi folosit pentru dezvoltarea și menținerea sănătății psiho-neuronale.

Creierul se antrenează odată cu corpul?

Structura sistemului neuronal implicat în activitatea fizică cuprinde:

  • Ø Neuronul,  alcătuit din corp, dendrite şi axon
  • Ø Nervii (prelungirile neuronului), care unesc sistemul nervos central cu organele de simţ, muşchi şi glande endocrine
  • Ø Axonii cu butoanele terminale prin care secretă neurotransmiţători ce intră în legătură cu den­dritele neuronului, în sinapse
  • Ø Sistemul nervos cu: sistemul nervos central şi sistemul nervos periferic.
  • Ø Creierul cuprinzând: bulbul rahidian, cerebelul, creierul mijlociu, sistemul reticulat, talamusul, sistemul limbic, scoarţa creierului, emisferele cerebrale, lobii cerebrali, ariile corticale.

Sportul este o activitate fizică care implică mai mult reglaj și coordonare neuro-motrică decât activitățile de rutină. Execuțiile motrice sunt reglate în funcţie de  programul motor cortical, care constă în organizarea mişcărilor la nivelul sistemului nervos central, pentru a permite generarea unui ansamblu de comenzi motrice destinate să selecţioneze muşchii şi să regleze con­tracţia şi relaxarea lor la momentele potrivite, ceea ce înseamnă o activare intensă la nivel neuronal. ”Și așa cum, cu efort susținut, mușchii pot deveni mai puternici, și creierul are acestă plasticitate și poate fi modelat” (Goldman, 2009, p. 13)

Ce este plasticitatea neuronală?

Cu toate că în anul 1913 renumitul neuroanatomist Santiago Ramon y Cajal, concluziona într-un tratat despre sistemul nervos că ”în centrii nervoși adulți, căile nervoase sunt fixe, finale și de neschimbat”, cercetările moderne, au contrazis acest ”verdict” care limita considerabil posibilitatea de schimbare și înnoire a persoanelor adulte.

O cercetare realizată de către dr. Marion Diamond, a arătat că stimularea senzorială a creierului șobolanilor a dus la creșterea dendritelor creierelor acestora. Diamond a pus un grup de şobolani într-un mediu foarte stimulativ, amenajat cu leagăne, scări, roţi, lumini şi tot felul de jucării. Un alt grup de şobolani a fost închis în cuşti goale. Cei care au trăit în mediul cu un număr mare de stimuli, nu numai că au supravieţuit până la surprinzătoarea vârstă de 3 ani, dar creierul lor a crescut, dezvoltând noi conexiuni între celulele nervoase sub formă de dendrite şi axoni. Șobolanii care au trăit în cuştile goale nu s-au dezvoltat foarte mult şi au murit repede. Creierele lor nu aveau decât câteva conexiuni neuronice.

Această cercetare precum și a altor neurocercetători au demonstrat că paradigma rigidității conexiunilor neuronale este falsă, arătând tot odată că există neuroplasticitate (capacitatea de modelare) la nivelul creierului. Această nouă abordare deschide o mulțime de posibilități ce vin în sprijinul antrenării și optimizării creierului. De exemplu, aria creierului responsabilă cu o execuțiile motrice, poate fi extinsă, realizându-se noi conexiuni odată cu perfecționarea execuțiilor prin antrenament fizic.  Pe măsură ce învăţăm mișcări noi, cu atât apar mai multe conexiuni.  Celulele gliale, axonii, dendritele se pot înmulţi de-a lungul vieţii, în funcţie de modul în care ne antrenăm creierul. Dar este valabilă şi situaţia opusă, atunci când ne oprim din învăţat şi mintea noastră stagnează, aceste conexiuni slăbesc şi cu timpul dispar, deși memoria corporală este cea mai rezistentă la trecerea timpului.

Secretul sănătății neuronale

Studiile neurocercetătorilor  demonstrează că a acționa într-un mediu suficient de bogat în schimbări, stimulări, complexitate și motivant are ca rezultat creşterea şi îmbogăţirea calitativă a funcțiilor superioare corticale (inteligență, creativitate, memorie,) chiar și la o vârstă adultă. Atât timp cât viaţa umană este puternic influenţată de funcţiile superioare ale creierului, îmbunătăţirea capacităţilor mentale şi creşterea corticală substanţială are un impact imens asupra conştiinţei şi evoluţiei umane. Fiecare dintre noi poate învăţa să îşi antreneze mintea pentru a ajunge la performanţe deosebite. Fiecare dintre noi poate învăţa să îşi depăşească inhibiţiile şi să trezească numeroase capacităţi excepţionale ascunse în propriul subconştient, capacităţi ce au la bază dezvoltarea anumitor aptitudini: memorie, perspicacitate, coeficient de inteligenţă, capacitate de asimilare. Cu cât ne folosim mai mult corpul şi mintea în scopul dezvoltării noastre interioare, cu atât vom deveni mai capabili de a ne exprima realul nostru potențial.

Putem menține un psihic sănătos prin sport?

Majoritatea oamenilor sunt atât de prinşi în rutina cotidiană şi în comportamente stereotipe încât pierd controlul gândurilor care ”fug” haotic în toate direcțiile, producând stres, îngrijorări și tensiuni corporale fără nici un fundament concret. De asemenea dacă gândurile sunt îndreptate în trecut sau în viitor, oamenii uită de corpul lor și de ceea ce simt la nivel afectiv-emoțional. Acest stil de viață produce o separare a minții de corp, omul devine problemele sale, deci nervos și stresat.

Practicarea unui sport în care principala motivație este plăcerea jocului, reprezintă soluția cea mai bună în combaterea stresului. Activitatea sportivă implică următoarele mecanisme psihice:

  • de prelucrare primară a informaţiilor: senzaţii, percepţii
  • informaţional operaţionale: reprezentări, de prelucrare secundară a informaţiilor,  gândire, memorie, imaginaţie,
  • stimulator - (motivaţia)
  • psihice energizante - (afectivitatea)
  • reglatoare - comunicarea, limbajul, atenţia, voinţa
  • integratoare - (ale celorlalte sisteme).

Avantajele pe care le poate avea sportul sunt multiple, pe lângă îmbunătățrea calității somnului și activearea metabolismului, miscarea reduce nivelul cortizolului - asa numitul "hormon al stresului", care este produs de glandele suprarenale și controlat de hipotalamus. În cazul apariției unui dezechilibru, tensiunea arterială și sistemul imunitar vor avea de suferit. Totodată, activitatea sportivă contribuie la creșterea tonusului muscular și psihic, ceea ce conferă, per ansamblu, o stare de încredere în sine.

 Toate aceste efecte combat cu succes stările de neliniște, anxietate, iritabilitate, stres, oboseală, neîncrederea în sine, frustarea și dezvoltă o gamă largă de abilități psihologice. De exemplu: ”Handbalul dezvoltă atenția și comunicării în echipă, scrima faciliteză deprinderea unor atitudini de prestanță, disciplină, respect, eleganță, flexibilitate, reacții precise și rapide, baschetul optimizează autocontrol psiho-fizic și găsirea rapidă a soluțiilor optime, artele marțiale antrenează capacitatea de concentrare, educarea disciplinei mentale, relaxarea și flexibilitatea comportamentală și tratează complexele de inferioritate” (www.csdinamo.ro).  

Cum poate influența sportul sănătatea și dezvoltarea psiho-neuronală?

Folosiţi-vă corpul în moduri pe care nu le-aţi mai realizat până în acest moment.

De exemplu:

-                           faceţi procede tehnice cu partea neîndemânatică și învățați mișcări noi.

-                           înainte de a executa un procedeu închideţi ochii şi vizualizați mișcarea.

-                           deveniţi conştienţi de poziția pe teren și sunetele coechipierilor sau adversarilor, simțind corpul în mișcare și fiind conștienți de stările emoționale.

-                           după antrenament, amintiţi-vă ce aţi făcut, ce ați simțit, imaginați-vă ce ar fi trebuit să faceți mai bine; acest exerciţiu, vă poate ajuta să deveniţi mult mai atenţi și mai performanți; golurile de memorie arată momentele în care aţi fost inconştienţi de acţiunile pe care le-aţi făcut.

-                           respiraţi 10 minute pe zi cât mai conştient, dirijând energia respiraţiei prin corp.

-                           pentru a dezvolta flexibilitatea şi adaptabilitatea la schimbare, încercați tactici noi; realizarea aceloraşi acţiuni la fel în fiecare zi conduce la o adevărată „atrofiere“ a creierului; cunoașterea și practicarea periodic a diferitelor sporturi (tenis, volei, înot, handbal, etc.), stimulează diversitatea și este una dintre cele mai eficiente metode pentru menținerea sănătății și dezvoltării psiho-neuronală.

Așadar sportul poate fi abordat și din perspectiva dezvoltării personale și nu doar pentru obținerea cu orice preț a înaltei performanțe.

Psiholog C.S.Dinamo, George Vescan

publicat la 16 mai 2012

 

Bibliografie

Goldman, R., Klatz, R., Berger Lisa, (2009), Exerciții pentru creier, Edit. Curtea Veche, București

Rudik, S.,(1974), Psihologia şi sportul contemporan, Editura Stadion, Bucureşti.

www.csdinamo.euSport pentru dezvoltare personală

www.heruvis.ro/marii%20initiati.html


Agrement Fitness

Agrement Natație

Agrement Tenis de Masa

Hidrokinetoterapie

Initiere/Agrement Tenis

Vizitatori online

Avem 329 vizitatori online