http://www.csdinamo.eu/images/header/18.png
Gimnastică fete - O secţie cu campione olimpice şi mondiale unice!
La Dinamo este destul de greu să faci distinctia între gimnastica masculină şi cea feminină, daca ne referim doar la organizare. În anul 1950, secţia a pornit deopotrivă atât cu băieţii cât şi cu fetele.
Dar, dacă e să facem, totuşi, o distincţie între cele două, să spunem că gimnastica feminină a adus primele mari rezultate.
Era în urmă cu 55 de ani, la Olimpiada de la Melbourne, din 1956, când dinamovistele Emilia Lita, Georgeta Hurmuzache şi Elena Sacalici au câştigat cu echipa României o nescontată, dar binemeritată medalie de bronz, cu un total de 364,80 puncte. Evoluţia fetelor în proba de ansamblu, în acordurile Rapsodiei lui George Enescu, a entuziasmat atât spectatorii cât şi comisia tehnică. A fost semnalul dat mişcării sportive mondiale că, în România, avea să apară o veritabilă academie de gimnastică.
Timpul avea să confirme. Şi, într-adevăr, au urmat ani de excepţie pentru gimnastica de la noi. Să nu le uităm nici pe Rodica Apateanu, Alina Goreac, pentru ca, apoi, Anca Grigoraş să o secondeze pe inegalabila Nadia Comăneci. Magica deţinătoare a primei note de 10 în gimnastică a avut-o alături pe o altă stea care s-a pregatit în sala clubului din Şoseaua Ştefan cel Mare: Teodora Ungureanu.
Au urmat Simona Păuca şi Laura Cutina, medaliate cu aur în anul 1984, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. În plus, după "explozia" generaţiei Nadia, a apărut o sportivă fulminantă, şi ea dinamovistă: Aurelia Dobre, vicecampioana olimpică de la Seul, din 1988, campioană mondială absolută (la individual compus) la Rotterdam, în anul 1987, devenind, la un moment dat, cea mai bună gimnastă a lumii! În urma ei, între primele cinci gimnaste de pe mapamond s-au aflat trei rusoaice (Elena Susunova, Svetlana Baitova şi Oksana Omeliancik) şi o româncă excepţională (Daniela Silivaş, cu medalie de bronz)! În acel an, la mondiale, A. Dobre a mai luat alte două titluri de campioană a lumii (la bârnă şi cu echipa României) şi două medalii de bronz (la sol şi sărituri).
Apoi, după 1989, gimnastica feminină la Dinamo a intrat într-un con de umbră, dispărând pur şi simplu. Secţia avea să fie reconstruită după anul 2000, de către conducerea din acea vreme a clubului. Renumele pe care l-a câştigat România, prin strădania acestor fete, este incomensurabil. Şi fiţi siguri că drumul nu se va opri aici pentru că urmează noi ediții ale Jocurilor Olimpice. La Rio 2016, speranțele noastre se leagă de numele Larisei Iordache.
Gimnastică |
Palmares general (feminin si masculin) |
Jocurile Olimpice
|
16 medalii (3 aur, 5 argint, 8 bronz) |
Campionate Mondiale
|
31 medalii (15 aur, 12 argint, 8 bronz) |
Campionate Europene
|
56 medalii (20 aur, 20 argint, 16 bronz) |
Campionate Balcanice
|
270 medalii (100 aur) |
Jocuri Mondiale Universitare
|
36 medalii (12 aur) |
Baza de date sportivi CS Dinamo - Secţia de gimnastică feminin
|