Noutăți:
Română (România)English (United Kingdom)
Home Editorial George Vescan Tratarea blocajelor emoționale ale sportivilor

Tratarea blocajelor emoționale ale sportivilor

Editorial de George Vescan

Blocajele emoționale se pot vedea destul de des  în anumite atitudini, execuții deficitare sau întârziate ale sportivilor. Atitudinea este manifestarea comportamentală pe care ceilalți oameni o pot observa de la distanță. O atitudine crispată, tensionată, ezitantă, are la bază un blocaj emoțional. Execuția deficitară datorată impulsivității, tensiunii necontrolate sau fricii de eșec își are rădăcinile într-un blocaj emoțional. Ezitarea arată întodeauna lupta dintre voința de a face și teama de a nu greși care este de asemenea o componentă a unui blocaj emoțional.

Șocul, sperietura, frica, rușinea, durerea pe care le trăiește sportivul în timpul unei accidentări sau al unui eșec se condensează sub forma unui blocaj emoțional care cu timpul se localizează la nivel inconștient (prin îngroparea acestor amintiri traumatice sistemul ne protejază de durerea cauzata de acestea). Blocajele emoționale sunt amintiri emoționale ce se activează la orice stimul care este aseamănător evenimentului traumatic. De exemplu: este de ajuns să auzim câteva secunde o melodie pe care nu am mai auzit-o de mulți ani (dar care a avut o mare încărcătură emoțională), pentru ca aceea emoție să ne invadeze starea prezentă.

Frica sub toate aspectele ei, de eșec, de a nu fi certat, de a nu fi penibil sau jignit, este emoția care stă la baza oricărui blocaj emoțional. Frica se manifestă în trei variante: te pune pe fugă, te blochează sau te aruncă în luptă (dar fără luciditate). La nivel inconștient sunt programele care controlează bătăile inimii, respirația, glandelor endocrine, tonusul muscular, iar frica este cel mai puternic perturbator al acestora. Frica ne crispează mintea, mușchii, articulațiile ducând la imposibilitatea de a executa optim un exercițiu fizic.

Printre cele mai eficiente metode pe care le folosesc psihologii în domeniul sportiv pentru înlăturarea blocajelor motrice sau stărilor de anxietate, cauzate de frică, sunt: educarea respirației, trăirea prezentului (aici și acum), disciplinarea controlului ideativ, desensibilizarea sistemică, dar poate cel mai important aspect de a combate frica  este regăsirea plăcerii de a progresa.

Educarea respirației. Stresul cauzat de frică contractă mușchiul diafragmei, astfel respirația se accelerează doar în partea superioară a plămânilor ceea ce poate produce hiperventilația creierului, vertij, anxietate, panică, hiperagitație sau blocaj motric. Respirația abdominală relaxează diafragma și întrerupe șirul gândurilor negative, obținând un efect de reechilibrare rapidă. De asemenea îmbunătătește eliminarea toxinelor, funcționarea aparatului cardiovascular, înlatură emoțiile negative, amplifică aportul de energie și vitalitate. Respirația abdominală se poate antrena în timpul ședințelor de psihologie urmărind desensibilizarea blocajelor emoționale, formând un reflex ca răspun la situațiile stresante. Totodată respirația corectă se poate educa foarte eficient prin intermediul unor dispozitive special destinate întăririi musculaturii respiratorii și măririi capacităţii de efort.

Trăirea prezentului (aici și acum). Toate stările de anxietate sau panică au drept cauză indisciplina gândurilor noastre. Amintirea evenimentelor traumatice aduc în prezent starea emoțională din acele momente iar de cele mai multe ori se continuă cu anticiparea nenorocirii. Amintirile sau anticipările nu reprezintă realitatea exterioară dar în schimb le trăim în interiorul nostru ca și realitate. De aceea e bine sa educam sportivii să fie cât mai conștienți de gândurile ce le trec prin minte și apoi trebuie antrenată capacitatea de a se gandi strict la ceea ce au de făcut concret în prezent.

Disciplinarea controlului ideativ. Instabilitatea ideativă (a gândirii și imaginației) influențează emoționalitatea care la rândul ei influențează tonusul muscular și motricitatea. De exemplu: dacă un gimnast gândește și își imaginează nereușita unui procedeu, emoționalitatea asociată eșecului anticipat va contracta mușchii, articulațiile vor fi mai rigide, deci ”șansa” de a greșii este foarte mare. De aceea creșterea gradului de conștientizare a gândurilor și îndreptarea lor în direcția a ceea ce urmează să facă sportivul reprezintă principalul mod de a se concentra optim pentru ce are de făcut și în al doilea rând evită gândurile și emoțiile neproductive.

 Desensibilizarea sistemică sau expunere gradată. Reprezintă o tehnică din psihoterapia cognitiv-comportamentală, utilizată în tratamentul fobiilor și al altor tulburari de anxietate. Blocajul emoțional induce un comportament învățat prin procesul de condiționare clasică - asocierea stimului exterior cu experiența traumatică. Corectarea acestui comportament se obține prin expunerea repetată la situația asociată cu sentimentele de frică și anxietate specifice experienței traumatice anterioare. Expunerea se poate realiza la nivel mental sau în practică, treptat - prin desensibilizare sistematică.

Desensibilizarea sistematică constă în îmbinarea relaxării tensiunii excesive cu tehnici de imagerie emoțională, obținându-se astfel înlocuirea anxietății cu starea optimă necesară antrenamentului.

Antrenorilor le stă la îndemână principiul desensibilizării sistemice. A nu forța sportivul să treacă peste fricile sale folosind alte frici mai mari, cum ar fi amenințările sau cearta, arată o atitudine specifică antrenorului modern. Antrenorii, pot asigura un spațiu de încredere și susținere a sportivilor asigurând starea interioară optimă a sportivilor (de încredere, siguranță, plăcere sau dorință de a progresa). Sportivul își poate regăsi starea de încredere dacă este lăsat să repete exerciții mai simple, până când el va simții că poate crește dificultatea. Retrăind succesul frica se va desensibiliza.

Plăcerea. Încrederea în sine, entuzismul și plăcerea sunt rezultatul gândurilor noastre și a modului în care percepem realitatea. Mintea e aceea care ne sprijină sau ne sabotează reușita. Gândurile ne pot influența în bine sau în rău performanța. Prin exercițiu gândurile pot fi direcționate conștient într-o manieră mentală care să genereaze o stare interioară optimă succesului și plăcerii, în timp ce o gândire stăpânită de frică și anticipări nefaste ne fac nefericiți, tensionați și temători.

Antrenorii pot avea relații de calitate dacă transmit mesaje pozitive, care să genereze plăcerea de a se antrena a sportivilor. În același timp este bine să se ferească de a transmite mesaje negative, critice care se dovedesc a fi toxice, diminuând astfel energiile psihice și fizice. Dar în esență indiferent de mesajul altora sursa stărilor de bine sau a diconfortului pornește tot din modul în care percepem mesajele exterioare (teoria controlului interior). În sportul de performanță a avea disciplina unei gândiri pozitive  nu este o alegere, ci o necesitate pentru a avea succes.

Cum putem face asta?

•   Ne apreciem pozitiv calitățile, aptitudinile, pregătirea (imaginea de sine ne dă încrederea de sine). 

•   Ne îndreptăm gândirea în direcția a ceea ce vrem să facem, ea asociindu-se cu starea de bine. Gândurile pesimiste sunt înlocuite imediat ce sunt detectate, cu imaginarea a ceea ce avem de făcut.

•    Facem loc gândurilor motivatoare, de tipul: vreau, pot, știu, o fac, etc.

•    Înțelegerea intenției reale a antrenorilor sau a altor persoane care ne critică sau sunt neîncrezători (intenția reală este de a ne corecta sau a ne provoca să demonstrăm ce putem).

•    Ne recunoaștem cu sinceritate greșelile nu pentru a ne critica ci pentru a găsi soluții și a le pune în practică. Greșeala nu este greșeală dacă învățăm din ea.

 Gândirea performantă pornește din alegerea nostră interioară, să ne ferim deci de gândurile care au doar efecte neproductive: ne tensionează, ne impiedică să fim lucizi, să exagerăm, ne impiedică să ne bucuram de viață. Există o gândire performantă la care ajung sportivii cu multă experiență, ei au o anumită disciplină a gândurilor, acestea nu îi duc unde vor ele. Disciplina de a nu te speria de orice lovitură, efort maximal sau adversar. Gândind eșecul nu doar că ne punem ”plumb” în picioare și tensiune în tot corpul ci ne epuizează și psihic afectând serios longevitatea în sport. Dacă ne place să facem un lucru nu vom simții oboseala și nu vom avea nici frica de eșec. Starea de flux și reușita apar cel mai ușor pe un fond de plăcere și entuziasm.

CS Dinamo, 28 decembrie, ora 1200

Agrement Fitness

Agrement Natație

Agrement Tenis de Masa

Hidrokinetoterapie

Initiere/Agrement Tenis

Online Guests

We have 206 guests online