Istoria jocului de polo pe apa - Partea a VI-a

Pustii lui Iuliu Capsa

Cu o noua conducere tehnică şi un lot serios întinerit, replica ambiţioşilor poloişti dinamovisti nu putea întârzia, aceştia ocupând fotoliul de lider până la sfârşitul campionatului din 1978, după trei ediţii consecutive ale Rapidului.

Dinamo aruncă în luptă alţi tineri talentaţi la ediţia din 1979, printre ei aflându-se şi Vlad Hagiu, cel care avea să devină tunarul poloului românesc, cu peste o mie de goluri marcate în patru sute de prezenţe la echipa naţională. După patru victorii, o remiză şi o înfrângere titlul revine tot dinamoviştilor, la fel şi în anul următor în 1980.

Un campionat decis în ultima secundă

Foarte interesantă a fost disputa dintre Dinamo şi Rapid: jocurile cu miză se dublasera, Crisul Oradea patrunzând tot mai insistent pe prima scenă a Campionatului naţional cu numarul 36, în anul 1981. Finalul ediţiei a fost incandescent, titlul urmând să fie decis în ultimul meci dintre eternii rivali. În ultima secundă de joc, rapidiştii înscriu şi îşi trec în palmares cel de-al 5-lea campionat.

Grea lovitură pentru echipa fanion a poloului românesc, să pierzi titlul de campioană în ultima secundă de joc a competiţiei, dar dinamoviştii au trecut repede peste acest şoc, câştigând fără probleme următoarele trei ediţii din 1982, 1983 şi 1984.

Interesant de menţionat este faptul că, în anul 1984, s-a reînfiinţat echipa Steaua, formată din mulţi juniori talentaţi.

Juniorii aduc primele medalii

Campionatul European de juniori de la Varna, din anul 1982, rămâne înscris în istoria poloului din România, tinerii poloişti câştigând medaliile de argint. din echipa de la acel moment au făcut parte şi dinamovistii: Hagiu, Moiceanu, Ardelean, Diaconu şi Zaharia – jucători care, mai târziu, vor face parte din Naţionala de seniori.

Crişul a curs mai repede

 Campionatul naţional de polo cu numarul 40 a adus o nouă modificare în ierarhie şi cel de al 5-lea nume în lista câştigătoarelor titlului.

Întrecerea a fost interesantă, jocul rezultatelor făcând deliciul iubitorilor acestui sport, iar Crişul a devenit, pentru prima dată, campioană, întrecând fără dubii terţetul bucureştean compus din Dinamo, Rapid şi Steaua.

În anul următor, orădenii au adăugat palmaresului al doilea titlu de campioni, contribuind şi la echipa naţională cu jucători de valoare.

În următorii patru ani, 1987-1990, în fruntea ierarhiei naţionale a trecut dinnou Dinamo, adjudecându-şi fără probleme medaliile de campioni.

Autorul articolului: Angelo Simion. Foto: Mihai Neacşu – CS Dinamo, 14 februarie 2013, ora 14⁴⁵