Jocurile Olimpice

Olimpiada de la Seul din 1988

Vremea frumoasă a… canotajului

Homeghi_Arba84 Ediţia a XXIV-a a Jocurilor Olimpice de vară de la Seul a avut loc în anul în care Dinamo Bucureşti împlinea patru decenii de existenţă. O cifră istorică, frumoasă şi dătătoare de speranţe. Şi, să reţinem, cifrele deosebite au continuat pentru noi la Jocurile Olimpice.

Prezenţi în marea arenă olimpică, sub culorile naţionale, încă din primii ani de la înfiinţarea clubului lor, sportivii dinamovişti s-au comportat remarcabil de fiecare dată, numărându-se printre laureaţii acestei prestigioase competiţii şi contribuind substanţial la îmbogăţirea palmaresului olimpic al sportului românesc. Până la ediţia de la Seul a Olimpiadei, dinamoviştii cuceriseră 19 titluri de campioni olimpici, 22 de medalii de argint şi 29 de bronz. Evoluând, din nou, la înălţime, cei mai mulţi dintre sportivii clubului din Şos. Ştefan cel Mare s-au aflat şi la ediţia cu numărul 24 a Olimpiadei printre protagoniştii şi laureaţii fenomenalelor întreceri. Astfel, ei şi-au făcut datoria şi faţă de ţară şi faţă de club, onorând aşa cum se cuvine aniversarea celor patru decenii de existenţă a lui Dinamo Bucureşti.

Olimpiada de la Los Angeles din 1984

Simona_Pauca Olimpiadă–record pentru români

Îndepărtata Californie de aur a fost martora celui mai mare succes olimpic al sportului românesc, o izbândă venită firesc, ca o strălucită confirmare a calităţilor tinerilor de la noi, a ambiţiei lor de a fi cei mai buni, a dorinţei continue de autodepăşire.

Nu mai puţin de 53 de medalii româneşti, dintre care 20 de aur, au plasat delegaţia ţării noastre pe locul 2 între cele 140 de naţiuni. Iată, aşadar, un bilanţ absolut excepţional, cu adevărat de referinţă pentru egalarea căruia generaţiile actuale şi viitoare de performeri vor trebui să depună cele mai extraordinare eforturi!

Olimpiada de la Moscova din 1980

De şase ori aur românesc !

VB___100 După cele 27 de medalii olimpice culese cu trudă de sportivii români la Montreal, s-ar putea crede că, patru ani mai târziu, la Moscova, totalul de 25 de medalii înseamnă o uşoară coborâre. Aceasta însă, doar în aparenţă, pentru că, defalcând totalul de medalii pe „aur, argint, bronz”, vom constata că, de fapt Moscova a constituit un nou pas înainte al sportului românesc, cele şase titluri olimpice reprezentând un frumos record (după trecutul record de cinci titluri, deţinut de participarea la J.O. de la Melbourne).

Două dintre medalii, cele mai strălucitoare cucerite la Olimpiada moscovită, au fost cele ale Nadiei Comăneci. Şi, să nu uităm, că doar arbitrajul a privat-o de o a treia, la individual compus ! Alte două titluri le-au obţinut steliştii Sandală Toma (schif simplu) şi Corneliu Ion (pistol viteză). În fine, celelalte două medalii olimpice de aur au aparţinut luptatorului Ştefan Rusu (la greco-romane) şi dinamovistului Ivan Patzaichin (împreună cu Toma Simionov, de la Steaua) la canoe 2-1000 m.

Olimpiada de la Montreal din 1976

Olimpiada Nadiei, dar şi a lui Vasile Dâba !

1977__CM__vasile_Daba___011 De Jocurile Olimpice de la Montreal se leagă unul dintre cele mai frumoase episoade ale istoriei sportului românesc, pe de o parte pentru acel strălucitor recital de măiestrie al şcolii noastre de gimnastică, semnat de Nadia Comăneci, regina gimnasticii moderne de pe glob, pe de altă parte, pentru succesul spectaculos al kaiacistului dinamovist Vasile Dâba şi, nu în ultimul rând pentru locul 6 ocupat în clasamentul final pe naţiuni de către delegaţia României.

Sigur că, de referinţă, la această a XXI-a Olimpiadă de vară, Nadia Comăneci va rămâne punctul cel mai strălucitor, cu şapte note de 10, care i-au adus trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz, dar nici restul medaliilor cucerite de sportivii români nu au fost mai puţin preţioase. Vorbeam despre Vasile Dâba, noul kaiac-amiral, poleit cu aur în proba de simplu – 500 m, acelaşi sportiv dinamovist dobândind şi bronzul în proba de simplu – 1000 m. Dar, tot pe apele din Insula Notre Dame, avea să mai culeagă lauri şi schiful feminin de 4+1 vâsle, având-o stroc pe Ioana Tudoran.

Olimpiada de la Munchen din 1972

„Olimpiada electronică”

1_Ciapura_Tudor__Lavrenschi Fără îndoială, Olimpiada müncheneză, a XX-a dintre Jocurile Olimpice moderne, a fost deschizătoare de drum în planul electronicii aduse şi în sport. Acolo au apărut de acum atât de… obişnuitele tabele electronice de afişare a rezultatelor. Atunci, în 1972, s-a folosit cronometrul electronic, măsurarea distanţelor cu aparatură ultrasofisticată, în locul ruletei. Atunci, s-au introdus, la Centrul de presă, computerele. Aşadar, nu Japonia a găzduit… „Olimpiada electronică”, ci un stat european, Germania ! Dar, această olimpiadă poate fi numită şi Olimpiada… terorismului. Motivul ? Un act terorist de o gravitate greu de măsurat, dacă nu imposibil, a zguduit competiţia supremă, spiritul de pace propovăduit de sport.