Jocurile Olimpice

Olimpiadă–record pentru români

Îndepărtata Californie de aur a fost martora celui mai mare succes olimpic al sportului românesc, o izbândă venită firesc, ca o strălucită confirmare a calităţilor tinerilor de la noi, a ambiţiei lor de a fi cei mai buni, a dorinţei continue de autodepăşire.

Nu mai puţin de 53 de medalii româneşti, dintre care 20 de aur, au plasat delegaţia ţării noastre pe locul 2 între cele 140 de naţiuni. Iată, aşadar, un bilanţ absolut excepţional, cu adevărat de referinţă pentru egalarea căruia generaţiile actuale şi viitoare de performeri vor trebui să depună cele mai extraordinare eforturi!

De şase ori aur românesc !

După cele 27 de medalii olimpice culese cu trudă de sportivii români la Montreal, s-ar putea crede că, patru ani mai târziu, la Moscova, totalul de 25 de medalii înseamnă o uşoară coborâre. Aceasta însă, doar în aparenţă, pentru că, defalcând totalul de medalii pe „aur, argint, bronz”, vom constata că, de fapt Moscova a constituit un nou pas înainte al sportului românesc, cele şase titluri olimpice reprezentând un frumos record (după trecutul record de cinci titluri, deţinut de participarea la J.O. de la Melbourne).

Două dintre medalii, cele mai strălucitoare cucerite la Olimpiada moscovită, au fost cele ale Nadiei Comăneci. Şi, să nu uităm, că doar arbitrajul a privat-o de o a treia, la individual compus ! Alte două titluri le-au obţinut steliştii Sandală Toma (schif simplu) şi Corneliu Ion (pistol viteză). În fine, celelalte două medalii olimpice de aur au aparţinut luptatorului Ştefan Rusu (la greco-romane) şi dinamovistului Ivan Patzaichin (împreună cu Toma Simionov, de la Steaua) la canoe 2-1000 m.

Olimpiada Nadiei, dar şi a lui Vasile Dâba !

De Jocurile Olimpice de la Montreal se leagă unul dintre cele mai frumoase episoade ale istoriei sportului românesc, pe de o parte pentru acel strălucitor recital de măiestrie al şcolii noastre de gimnastică, semnat de Nadia Comăneci, regina gimnasticii moderne de pe glob, pe de altă parte, pentru succesul spectaculos al kaiacistului dinamovist Vasile Dâba şi, nu în ultimul rând pentru locul 6 ocupat în clasamentul final pe naţiuni de către delegaţia României.

Sigur că, de referinţă, la această a XXI-a Olimpiadă de vară, Nadia Comăneci va rămâne punctul cel mai strălucitor, cu şapte note de 10, care i-au adus trei medalii de aur, una de argint şi una de bronz, dar nici restul medaliilor cucerite de sportivii români nu au fost mai puţin preţioase. Vorbeam despre Vasile  Dâba, noul kaiac-amiral, poleit cu aur în proba de simplu – 500 m, acelaşi sportiv dinamovist dobândind şi bronzul în proba de simplu – 1000 m. Dar, tot pe apele din Insula Notre Dame, avea să mai culeagă lauri şi schiful feminin de 4+1 vâsle, având-o stroc pe Ioana Tudoran.

„Olimpiada electronică”

Fără îndoială, Olimpiada müncheneză, a XX-a dintre Jocurile Olimpice moderne, a fost deschizătoare de drum în planul electronicii aduse şi în sport. Acolo au apărut de acum atât de… obişnuitele tabele electronice de afişare a rezultatelor. Atunci, în 1972, s-a folosit cronometrul electronic, măsurarea distanţelor cu aparatură ultrasofisticată, în locul ruletei. Atunci, s-au introdus, la Centrul de presă, computerele. Aşadar, nu Japonia a găzduit… „Olimpiada electronică”, ci un stat european, Germania ! Dar, această olimpiadă poate fi numită şi Olimpiada… terorismului. Motivul ? Un act terorist de o gravitate greu de măsurat, dacă nu imposibil, a zguduit competiţia supremă, spiritul de pace propovăduit de sport.