Crișul Oradea - Dinamo București: 3-17; 3-11

Etapa a VIII-a a Superligii naționale la polo, a decurs conform așteptărilorpentru echipa noastră care a reușit să obțină victorrii clare în ambele partide desfășurate la Oradea în fața ocupantei poziției a 5-a a clasamentului.

Prima partidă: Crișul Oradea - Dinamo București: 3-17 (1-4, 1-3, 1-2, 0-8)

În prima partidă, poloiștii dinamoviști s-au impus fara probleme, câștigând la o diferenta de 14 goluri. Dinamo a început foarte bine jocul și, după două reprize, scorul era 7-2 în favoarea noastră. Repriza a treia a fost una mai echilibrată dar în ultima poloiștii noștri nu au mai întâmpinat nicio rezistență din partea unei echipe deja resemnate cu înfrângerea, reușind să înscrie de opt ori fără sa primească gol.

Principalii marcatori pentru Dinamo au fost:Demeter - 4 goluri, Robu și Ianc - câte 3 goluri.

A doua partidă: Crișul Oradea - Dinamo București: 3-11 (1-1, 1-3, 0-5, 1-2)

În cea de-a doua partidă, după un început de joc echilibrat, în care echipa din Oradea a reușit să opună rezistență poloiștilor dinamoviști, tabela de marcaj arăta la jumătatea meciului doar 2-4 pentru Dinamo. Repriza a treia însă, a fost decisivă, jucătorii noștri înscriind de cinci ori fără să primească gol, iar iar finalul partidei le-a aparținut tot lor, în ultima repriză reușind să-și mărească avantajul pe tabelă cu încă un gol.

Principalii marcatori pentru Dinamo au fost:Goanță, Robu și Teohari cu câte 2 goluri.

Autorul articolului: Simion Angelo. Foto: Mihai Neacşu - CS Dinamo, 13 ianuarie ora 19⁰⁰

Am intrat în noul an şi se reia calendarul competiţional intern la jocuri sportive. Primele discipline pe care le putem urmări în acest weekend sunt poloul, baschetul şi voleiul masculin.

Iată aici sumarul evenimentelor sportive programate la acest sfârşit de săptămână:

Editorial de George Vescan

O realitate socială. Realitatea pieței de muncă din România, potrivit unor date ale INS, arată că rata șomajului se afla anul trecut în jurul valorii de 6,9 %, ceea ce înseamnă că aproximativ 700.000 de persoane își caută un loc de muncă. Referitor la reconversia profesională a sportivilor trebuie luată în considerație o altă realitate, cea a faptului că mulți sportivi nu au timp să se specializeze într-o meserie. Antrenorii, de obicei, nu își doresc de la sportivi decât performanță sportivă, iar sportivii tineri nu își dau seama cât de scurtă este perioada marilor performanțe și, implicit, viața sportivă.

Mulți sportivi ajunși la sfârșitul carieirei, se tem de retragere deoarece nu știu ce vor face după aceea. Motivația lor de a rezista cât mai mult nu aduce performanță ci doar un sacrificiu inutil. De aceea, îndrumarea încă din perioada de vârf a sportivului în direcția unor specializări și voluntariat într-o instituție sau companie, va aduce numai avantaje. Beneficiile vor fi multiple, atât ale angajatorului care poate câștiga notorietate prin asocierea brandului său cu imaginea unui campion, cât și ale sportivului care va ști la ce să se aștepte în viitor şi, prin urmare, se va putea concentra în prezent mai mult asupra antrenamentelor şi a competiţiilor sportive. Cred că nu ar fi imposibil ca două-trei zile pe săptămână sportivii interesați să meargă într-o instituție, să vadă ce înseamnă să lucreze într-un departament, să înveţe, să lucreze ceva și să comunice cu angajații.

ILSA deschide drumul

Cu o echipă redutabilă, ILSA Timişoara a fost desemnată în anul 1946, prima campioană a României la polo pe apa. Fiind apreciată pentru jocul ei tehnic şi spectaculos, s-a impus în faţa celorlalte candidate: Ferar Cluj, Dermagant Tg. Mureş şi U.Cluj. A urmat un şir de alte cinci succese consecutive ale timişorenilor, cei mai multi dintre aceştia fiind selecţionaţi în prima reprezentativă a României care a participat la turneul balcanic de la Split, în iulie 1946.

Referitor la cel de al 5-lea campionat naţional, ediţia 1951, trebuie să semnalăm debutul competiţional al dinamoviştilor bucureşteni cu un promiţător loc cinci.

Editorial de George Vescan

Blocajele emoționale se pot vedea destul de des  în anumite atitudini, execuții deficitare sau întârziate ale sportivilor. Atitudinea este manifestarea comportamentală pe care ceilalți oameni o pot observa de la distanță. O atitudine crispată, tensionată, ezitantă, are la bază un blocaj emoțional. Execuția deficitară datorată impulsivității, tensiunii necontrolate sau fricii de eșec își are rădăcinile într-un blocaj emoțional. Ezitarea arată întodeauna lupta dintre voința de a face și teama de a nu greși care este de asemenea o componentă a unui blocaj emoțional.

Șocul, sperietura, frica, rușinea, durerea pe care le trăiește sportivul în timpul unei accidentări sau al unui eșec se condensează sub forma unui blocaj emoțional care cu timpul se localizează la nivel inconștient (prin îngroparea acestor amintiri traumatice sistemul ne protejază de durerea cauzata de acestea). Blocajele emoționale sunt amintiri emoționale ce se activează la orice stimul care este aseamănător evenimentului traumatic. De exemplu: este de ajuns să auzim câteva secunde o melodie pe care nu am mai auzit-o de mulți ani (dar care a avut o mare încărcătură emoțională), pentru ca aceea emoție să ne invadeze starea prezentă.