Editorial George Vescan

Editorial de George Vescan

Blocajele emoționale se pot vedea destul de des  în anumite atitudini, execuții deficitare sau întârziate ale sportivilor. Atitudinea este manifestarea comportamentală pe care ceilalți oameni o pot observa de la distanță. O atitudine crispată, tensionată, ezitantă, are la bază un blocaj emoțional. Execuția deficitară datorată impulsivității, tensiunii necontrolate sau fricii de eșec își are rădăcinile într-un blocaj emoțional. Ezitarea arată întodeauna lupta dintre voința de a face și teama de a nu greși care este de asemenea o componentă a unui blocaj emoțional.

Șocul, sperietura, frica, rușinea, durerea pe care le trăiește sportivul în timpul unei accidentări sau al unui eșec se condensează sub forma unui blocaj emoțional care cu timpul se localizează la nivel inconștient (prin îngroparea acestor amintiri traumatice sistemul ne protejază de durerea cauzata de acestea). Blocajele emoționale sunt amintiri emoționale ce se activează la orice stimul care este aseamănător evenimentului traumatic. De exemplu: este de ajuns să auzim câteva secunde o melodie pe care nu am mai auzit-o de mulți ani (dar care a avut o mare încărcătură emoțională), pentru ca aceea emoție să ne invadeze starea prezentă.

Editorial de George Vescan

România - locul 2 în ierarhia europeană a luptătorilor polițiști!

În perioada 9-12 noiembrie s-a desfășurat la Praga, Campionatul European de Lupte al Polițiștilor, la stilurile greco-romane și libere. O competiție cu tradiție în care imaginea și orgoliul fiecărei instituții poliețenești din Europa sunt puse în competiție. La start, în acest an, s-au prezentat 230 de luptători din 16 țări.

Echipa României de Lupte (greco-romane și libere) a reușit un rezultat bun la această competiție, câștigând medalia de argint la ambele stiluri. Lotul de lupte greco-romane a fost compus din: Marian Sandu - la 66 kg (multiplu medaliat la campionatele europene, actual antrenor C.S.Dinamo), Cezar Costea – 96 kg (multiplu medaliat național și internațional), Petre Cărare - la 84 kg (medaliat la campionatele mondiale și europene, actualul antrenor al secției de lupte greco-romane a Clubului Dinamo), Rareș Chinteuan - la 120 kg (sportiv în activitate) și nu în ultimul rând, George Vescan - la 74 kg (fost luptător, madaliat la turnee internaționale, psiholog al C.S.Dinamo și editorialist al websiteului www.csdinamo.eu). Iar mult mai tinerii noștri colegi (sportivi în activitate), luptătorii liberiști au fost: Danieluc Ștefan – 66 kg, Laszlo Sobolcs – 74 Kg și Chinteoan Rareș - 120 Kg (care a luptat la ambele stiluri).

Editorial de George Vesan

Performanța sportivă și realizarea unei cariere prin sport nu au fost niciodată ușoare. Pierre de Coubertin declara acum aproximativ 100 de ani: „Pentru ca o sută de oameni să practice educaţia fizică, este necesar ca cincizeci de oameni să practice sportul, este necesar ca douăzeci de oameni să fie sportivi, din care cinci să poată realiza performanţe uimitoare, însufleţind prin aceasta pe toţi ceilalţi,  dându-le  încredere !”

În zilele noastre principiul este același. Avem nevoie de performeri care să ne facă mândri atunci când se cântă imnul național pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic sau mondial. Generații întregi și-au dorit să devină: Nadia, Lipă, Patzaichin sau Hagi. Avem nevoie de modele sociale care prin muncă, sacrificii și voință să-și îndeplinească visele. Așa că în fiecare an, mulţi copii pășesc în sălile sau pe terenurile de sport, atrași de gloria acelor câțiva sportivi de succes. Din numărul mare de copii care încep să practice sportul, mai puțin de 2%  ajung sportivi de performanță și un procent mult mai mic la înalta performanță.

Editorial de George Vescan

Câștigarea medaliei de aur la Jocurile Olimpice de la Londra 2012 ar fi reprezentat apogeul succesului și împlinirea muncii de mulți ani a multor sportivi din întreaga lume.

Înaintea deschiderii J.O. Londra-2012, British Psychological Society a realizat un studiu despre motivația sportivilor care aveau ca obiectiv câștigarea medaliei de aur. Studiul a plecat de la ideea că dorința sportivilor de a câștiga aurul olimpic poate produce o gamă largă de emoții, care sunt greu de stăpânit. Așadar, de ce este atât de emoționantă acest dorință și dacă ajută sportivul sau îi crează probleme? A fost întrebarea la care psihologii britanici au vrut să răspundă. Un studiu binevenit, deoarece de obicei când se analizează conduita unui sportiv de către antrenori sau metodiști nu se iau în considerare și resorturile intime care animă aceea manifestare.

Psihologii britanici, analizând motivațiile sportivilor, au constatat că sunt două laturi primare ale motivației care stau la baza stărilor emoționale urmărite în acest studiu:

- motivația de realizare a obiectivului (care caută pro-activ să realizeze titlul de campion)

- motivația de prevenire (latura orientată spre evitarea pierderii/eșecului).