Editorial George Vescan

"Adversarul din mintea cuiva este mai redutabil

 decât cel aflat de partea cealalată a fileului"

 W.T. Gallwey

    Spuneam în articolul precedent, că manifestarea potenţialului nostru optim este, în mare măsură, rezultatul „jocului interior”, al minţii noastre, care poate transforma o situaţie critică într-o oportunitate şi, în general, contribuie la obţinerea performanţei în orice domeniu.

     “Jocul interior” este o abordare pragmatică, a lui W. Timothy Gallwey (1974), prin care expune faptul că  “există un joc lăuntric, care deţine cheia jocului exterior, al vieţii”.

     Antrenori şi specialişti din domeniul sportului de performanţă urmăresc evoluţia sportivilor la antrenamente şi la concurs („jocul exterior”) al sportivilor pentru a interveni asupra greşelilor, astfel dorind să regleze cât mai eficient executarea sarcinilor motrice. Se folosesc adesea înregistrări video pentru a putea observa mai bine greşelile, care vizionate şi analizate de către antrenor şi sportivi, să producă un salt calitativ.

             Cuvântul Criză, a fost folosit des în ultimii ani şi din păcate încă este de mare actualitate, inducând tot mai accentuat dezorientare, frică, şi blocaje pe toate planurile.

            La nivel instituţional şi personal această criză pare să ne surprindă, dovedindu-se imprevizibilă şi asta de datorează în primul rând incapacităţii noastre de a o trata din perspectiva realului nostru potenţial. Acest potenţial real este pus în mare parte în « adormire » mai ales în perioadele bune sau uşoare. Este ca atunci când un sportiv cu un mare potenţial de efort se confruntă o perioadă lungă cu adversari mult sub capacitatea sa, efectul va fi că în scurt timp, potenţialul de excepţie se va diminua, sau se va direcţiona în zone extrasportive de multe ori dăunătoare performanţei.

            Acestă « criză » seamănă cu un bulgăre de zăpadă, care poate declanşa o adevărată avalanşă la nivel material, relaţional, organizaţional. Aşadar, pare normal să ne îngrijorăm, să ne fie frică de ceea ce poate să se întâmple mai rău în viitor, dar prin aceeastă abordare nu facem decât să amplificăm percepţia « crizei », ea devenind tot mai mare în comparaţie cu individul care devine tot mai mic şi neputincios.

Sportul de înaltă performanţă nu este o alternativă,

 ci o realitate care evidenţiază forţa şi

 sănătatea unei naţiuni, un fenomen social,

 care ar trebui să fie puternic ancorat în viaţa noastră actuală

 şi o „carte de vizită” importantă

 prin imaginea ei la nivel internaţional.

            Am ales ca numele acestei rubrici a website-ului nostru să fie „Psihologia Performanţei” deoarece va conţine articole despre sportivii de excepţie ai C.S.Dinamo Bucureşti, ale căror amintiri şi trăiri unice vor fi redate cititorilor dintr-o perspectivă psihologică. Interviurile vor urmări identificarea „secretului” ascuns în mecanismele motivatoare, a modului de acţiune, convingerilor, credinţelor, valorile, şi identităţii acestor sportivi geniali. Sper ca acest studiu al performanţei să fie pe placul iubitorilor de sport cât şi a celor interesaţi de succesul personal sau organizaţional, deoarece „secretul” performanţei, este acelaşi indiferent de domeniul în care activăm.